Cand noaptea isi numara ultimele stele, sa ne deschidem ochii si sufletele si sa urcam impreuna ca sa vedem Rasaritul.

Ce este moartea?

Ca sa incepi sa iubesti viata trebuie sa incetezi sa te mai temi de moarte.

Vezi in jurul tau persoane care “mor” si te socheaza atat de tare incat ai impresia ca e cel mai rau lucru care ti se poate intampla. De aceea, ti-e atat de frica de moarte incat uiti sa mai traiesti. te ingheata frica. Si e normal – asta fac fricile! Te blocheaza.

Stii ce crezi tu ca este moartea? Nimic. Asta crezi ca e. Ca in urma unei agonii fizice mai mult sau mai putin groaznica, se termina totul si nu urmeaza nimic. Crezi ca e sfarsitul tau. Si nu vrei sa incetezi sa existi. Mai vrei timp! Tu stii pentru ce il mai vrei atunci, daca l-ai risipit tot restul vietii pana atunci!

Stii ce mai crezi tu ca este moartea? Durere. Pentru ca asa incepe. Cu boli, accidente, handicapuri, agonii fizice, regrete si teama. Dar nu asta este moartea, asta e doar felul in care suntem deconectati de la corp, printr-un soc.

Stii ce mai crezi tu ca este moartea? Necunoscut. Nu stii daca dupa ea urmeaza nimic, sau ceva! Si teama de necunoscut este una din fricile care sta in calea evolutiei rapide a omului inca de la inceputurile lui. E ca si cum esti dincolo de o usa, si tii mana pe clanta dar nu deschizi usa, pentru ca nu stii ce e dincolo. Ceea ce urasti la moarte e ca ea te impinge prin usa cand vine si nici macar nu esti pregatit sa treci.

Stii ce mai consideri tu ca e moartea? Intuneric. Pentru ca ochii tai fizici nu mai exista cand mori si pentru ca atunci cand ii inchizi, acum, aici, acum, vezi intuneric. Dar nu te ingrijora, unde te duci ai cel de-al 3lea ochi, el vede mai mult ca ambii tai ochi fizici la un loc. Si apoi, toti cei care au fost putin “dincolo” ce au vazut? O lumina orbitoare. Si de ce nu ii crezi?

Stii de ce te temi de moarte? Pentru ca ti-e frica sa nu te duci in iad. Sa te arda focuri vesnice, si sa miroasa a carne arsa si sa tipi si sa te zvarcolesti si sa nu mai iesi niciodata pentru ca ai pacatuit? Hei! Ce Dumnezeu crezi ca te-a creat pe tine? Unul nebun, sadic, tiran? Nu, unul care e Iubire! El iarta, El ingaduie, El da sanse. Cum sa crezi ca te-ar parasi Dumnezeu in Iad? Asa fac parintii cu copiii lor? Si ia mai gandeste-te tu la ceva: foc, carne arsa, zvarcoliri, tipete, chinuri si dureri…cum iti suna? Nu cumva foarte fizic, material? Pai tu esti spirit,Omule, dupa ce pleci de aici! Care carne? Care miros? Care dureri? Care tipete?…Nu fii naiv. Biblia si religiile sunt foarte influentate si modificate.O sa iti povestesc candva si despre asta.

Stii de ce mai urasti moartea? Pentru ca o crezi Separare. Ai vazut cum oamenii la care tineai au plecat prin moarte de langa tine si nu i-ai mai intalnit niciodata. Ti-e dor de ei, dar asta nu ii intoarce.

Stii de ce mai te temi de moarte? Pentru ca tu crezi ca e Nedreapta. Nu iti mai da o sansa sa te intorci, sa iti iei “la revedere”, sa repari ce ai stricat. O invinovatesti pentru ca nu apuci tu sa termini sau sa repari ce iti doreai.

Stii de ce detesti moartea? Pentru ca nu o intelegi. Si asa fac oamenii…urasc ce nu inteleg.

PRIMUL LUCRU PE CARE AM SA TI-L SPUN TARE SI RASPICAT ESTE CA : NU EXISTA MOARTE.

Ceea ce crezi tu ca e SFARSITUL, E DE FAPT UN NOU INCEPUT. Ei, cum iti suna asta? Parca deja ti s-a mai descretit fruntea. Perfect. Acum asculta ce am sa iti spun.

Cand ai venit pe Pamant, in Lumea asta ( sper ca nu crezi ca Pamantul e singura Lume din Univers) ti s-a dat un corp de care sa te folosesti ca sa te conectezi, adaptezi si dezvolti in dimensiunea in care vei trai. Acest corp te imbraca, pentru ca tu esti Sine. Dar omul a inventat hainele si a imbracat corpul, asa ca tu crezi ca invelisul sunt hainele, si corpul esti tu. Nu, hainele sunt doar niste…protectii suplimentare. Acest corp te ajuta atat timp cat tu ai nevoie de el, si cat timp iti faci misiunea. Cand misiunea ta e gata, corpul si-a indeplinit scopul si il lasi in urma, intorcandu-te de unde ai venit. Pricepi? Stiu ca poate nu ma crezi acum, dar o sa vezi tu cand “o sa mori”…sau, sper, cand te vei trezi si ti se va deschide accesul la cunoasterea universala.

Te intrebi probabil, daca acest corp este dat sa ne folosim de el, atunci de ce se imbolnaveste si ne incurca?  Te intreb eu: De ce il imbolnavesti? Pentru ca tu nu ai grija de el. Pai , ai sa spui, eu am mare grija de el fizic, mananc sanatos, iau suplimente, fac sport si tot se imbolnaveste! Da? Felicitari! Dar stiai ca trupul tau e energie la o vibratie mai joasa doar, si ca el are nevoie sa se hraneasca si cu altceva decat hrana exterioara lui? Stii ca e interconectat cu starea ta spirituala si emotionala si ca orice blocaj emotiona, spiritual, mental de al tau, se reflecta in starea ta de sanatate fizica? Nu e asa ca te-ai imbolnavit de inima dupa ce ai suferit mult si nu ai acceptat viata asa cum era? Nu e asa ca ai facut diabet dupa o mare suparare? Nu e asa ca ai facut astm dupa ce ai suferit de depresie? Nu e asa ca te doare capul cand nu simti si traiesti liber? Sunt doar cateva exemple…

Sa ne intoarcem la “moarte”. Ai observat plantele? Ele mor si reinvie in fiecare an. Asa si noi, ne tot nastem si ne tot reintoarcem Acasa si iar ne nastem, aici, sau in alte lumi. E un ciclu continuu. Nu se termina niciodata. Dumnezeu ne-a dat Viata si viata nu are sfarsit. Cand se zice ” din tarana esti si in tarana te vei intoarce”, – oamenii au tradus si denaturat aceasta sentinta minunata – Dumnezeu ne transmite ca totul e ca un cerc, venim din Sursa si la Sursa ne intoarcem, adica in Univers, la EL. Nu ca suntem facuti din lut si ca trebuie sa ne ingropam corpul fizic devitalizat in tarana! Desi da, suntem facuti din aceeasi materie ca si pamantul si orice altceva ce ne inconjoara.

Ceea ce numesti tu “moarte” este doar o detasare de corp. O parasire a trupului, care se intampla oricum seara de seara la un nivel semiprofund – asta cum ti se pare? Nu te temi si sa mai dormi?🙂 Trebuie sa inelegi ca Sinele tau, prin Spiritul tau, calatoreste si nu e atasat trupului decat cand esti constient mental si ancorat in 3D. Si ce nu e minunat in aceasta veste? Ar trebui sa te simti liber si sa te bucuri! Nu e asa ca uneori iti simti trupul greoi si ai vrea sa fii mai usor si mai liber? Pai gandeste-te ca esti, chiar esti!

Vechile civilizatii, cand spiritul parasea trupul, nu deplangeau spiritul, ci ofereau trupului imbalsamare si multumiri pentru ajutorul acordat in timpul vietii, recunoscandu-i valoarea. Ceea ce noi cunoastem ca fiind “mumificarea”.

Asa ar trebui sa ne comportam si noi. Sa lasam cu detasare spiritul sa se elibereze si sa ne bucuram pentru el ca isi continua calea, si sa multumim trupului ca  ne-a deservit atat de bine.

Viata nu ti se termina niciodata, e doar impartita in module si se manifesta sub diferite forme si in diverse locuri…Una din ele este aici, pe Pamant. Bucura-te de ea, fa sa merite intruparea ta pe aceasta planeta, nu risipi binecuvantarea si sansa care ti-au fost date. Daca nu ti-ai terminat rolul aici, te vei reincarna de cate ori va fi nevoie si te vei reintalni cu toate persoanele pe care trebuie sa le revezi (vei simti cand ii vei regasi). Sau…poate ca e unica ta sansa sa fii pe Pamant, poate nu te vei mai intoarce niciodata aici, ci vei exista in alte lumi. Lasa o amprenta puternica in viitorul Pamantului prin existenta ta, si apoi intampina-ti plecarea cu zambetul pe buze si cu recunostiinta.

Nu te teme, iti continui drumul, nu e sfarsitul tau. Poti intelege asta? Bine. Acum respira adanc si TRAIESTE!

Va iubesc, voi oameni frumosi!

Comments on: "Ce este moartea?" (10)

  1. foarte frumos mi-a placut

    Like

  2. Mi-ar placea sa cred ce spui. Tare mult…Dar nu cred in Dumnezeu si, in definitiv, nici tu nu ai vreo dovada concreta a ceea ce sustii. Suna frumos, dar nu este realist. Mi-e frica de moarte, dar nu de ea, ci de vesnicia ei, cum sustinea un poet…

    Like

    • Dovezile mele sunt propriile mele experiente. SI nu vreau sa dovedesc nimanui nimic, important e ceea ce simt si cred eu. Oricum, eu sunt mai linistita stiind si crezand ca nu voi muri niciodata, decat daca as crede ca tot ce exista dupa viata aceasta de acum este moartea si nimic mai mult. Adica, tu chiar crezi ca se sfarseste totul? Ca tu existi cateva zeci de ani si atat? Care e scopul in viata asta scurta atunci? Si oamenii care vorbesc despre reincarnare si viata dupa moarte pentru ca isi amintesc vietile anterioare? Mint? Sunt o multime despre care am citit! Si mai sunt oamenii care atunci cand sunt in coma merg dincolo de viata asta si vad ce e acolo…Si mai sunt clarvazatorii….Insusi faptul ca exista fantome si spirite care ne bantuie dupa ce mor, dovedeste faptul ca exista viata dupa moarte. Viata in spirit, ci nu cu tot cu trup…Sunt multe alte dovezi si experiente care ma fac sa cred asta…SI nu ma indoiesc deloc. Insa, ca sa crezi tu insati la randul tau, e nevoie sa ai experientele astea pe pielea ta si sa tragi propriile concluzii. Nimeni nu te poate convinge de nimic daca tu nu traiesti prin propria ta prisma. Si eu eram candva ca tine. Cu vreo 8-9 ani in urma…Insa s-au schimbat multe in viata mea de atunci si pur si simplu nu am mai avut cum sa neg adevarul care imi statea clar si de neclintit in fata. M-am schimbat de nici eu nu ma recunosc uneori. Ma simt ca si cum o noua persoana mi-a luat locul in trup. SI nu am cautat eu sa mi se intample asta. Viata te invata, te lasa gura casca si te convinge de ceea ce nimeni nu te poate convinge.
      Iti doresc sa nu te mai temi. De nimic, nici de moarte, nici de altceva.🙂 Ai grija de tine!

      Like

  3. In ceea ce priveste moartea clinica s-a demonstrat stiintific ca experientele sunt o consecinta a activitatii specifice a creierului in astfel de circumstante. Numarul celor care vad tunelul, luminita, persoanele dragi etc. este destul de limitat. In ceea ce priveste reincarnarea, sunt simple supozitii, nu exista nicio dovada concreta. Senzatia de deja-vu nu trebuie raportata neaparat la o viata anterioara, ci la informatiile din subconstient din viata actuala. In ceea ce priveste clarvazatorii…daca ar fi fost autentici, am fi stiut pana acum unde este Elodia, de exemplu. Erau cativa clarvazatori invitati intr-o perioada la televizor, dar viziunile lor se cam bateau cap in cap. In ceea ce priveste fantomele…cateva imagini inregistrate ar putea constitui un punct de plecare, dar s-a demontrat de atatea ori ca este vorba fie despre un scenariu pus la punct de oameni bolnavi sau cu chef de gluma ( a fost un caz cu un ventriloc pe Acasa care a socat), fie sunt perceptii vizuale gresite sau deformate.
    Am incercat de cativa ani sa gasesc miezul, sensul. Cum pe calea revelatiei nu merge (sunt rationala ca structura), am incercat prin intermediul studiilor, al cercetarilor stiintifice. Am inceput inclusiv sa studiez fizica cuantica. Adevarul nu poate fi obtinut nici asa. El se releva tot intuitiv. Am citit si despre transcomunicare, un domeniu mai aproape de stiinta.
    Da, cred ca se sfarseste totul si ca suntem o intamplare- stiu ca suna dur, dar am nimerit intr-un univers unde viata a fost posibila. Pur si simplu.

    Like

    • Raspunsul nu il gasesti in altii ci doar in tine,las-ti sufletul deschis si prin intermediul intuitiei Dumnezeu iti va vorbi,iubeste-te pe tine insa-ti asa cum il iubesti pe DUMNEZEU,si adevarul pe care il cauti ti se va revela,bucura-te de viata,nu esti o intamplare intr-un univers care a creat conditiile vietii doar pentu ca tu sa fii sceptica,mai gandeste-te si lasa lumina sa te cuprinda si traieste-ti viata in gratia divina.

      Like

  4. Sublime postarile tale!🙂

    Like

  5. Nu exista D-zeu care sa condamne! Viata nu judeca pe nimeni si nici n-a facut-o vreodata. Religia e inselatoare pt. ca ne face sa-l cautam pe D-zeu in afara inimii noastre. Observ ca mai multi cred in moarte decat in viata. Faca-vi-se dupa credinta voastra!

    Like

  6. Daca exzista un DUMNEZEU cu adevarat si care este tatal nostru al tutror, ma gandesc asa, cateodata: Nu cumva ar trebui ca-si faca niste procese de constiinta ?. Oare dupa ce criterii o fi impartit bogatia si saracia, boala si suferinta, fericirea si durerea ?. Nu cumva a savasit si geseli?.

    Like

  7. Giani said:

    Ceva e aici, in noi, o forta care ne tine, la fel dincolo, cand pierim!Nu murim decat fizic, atat!Dincolo umblam prin Univers, sa il cunoastem de la A-la Z, asa cum ne-a fost dat!

    Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Tag Cloud

%d bloggers like this: