Cand noaptea isi numara ultimele stele, sa ne deschidem ochii si sufletele si sa urcam impreuna ca sa vedem Rasaritul.

Archive for April, 2012

Intalnirea de maine

Dragii mei,

Am ajuns sa traim si ziua dinaintea intalnirii noastre. 🙂 Sincer, sunt foarte emotionata si curioasa sa va cunosc si sa vorbim.

Nu zic ca am tras doar eu niste sfori, dar vremea o sa tina cu noi si o sa avem cald si bine, fara ploaie. Poate doar un pic innorat. Ideal ar fi fost sa stam pe jos in iarba…dar daca e umed, mai vedem. Vreau sa ne simtim bine, confortabil.

Deci, maine, 21 aprilie, ora 11:oo, ne intalnim la intrarea din Parcul Tineretului dinspre liceul Gh. Sincai. Mai fac azi un ultim apel, ca sa stiu pe cine si cati dintre voi sa ii astept sa soseasca. Asa ca va rog, lasati fiecare cate un comentariu ca sa facem prezenta.

In plus, mai jos aveti o harta ca sa va puteti orienta usor. Am marcat locul de intalnire. Sa ne vedem cu bine! Si fie ca drumurile sa va fie line si protejate de Lumina! Va imbratisez!

Advertisements

Vremea schimbarilor pentru primirea Iubirii. Venus in Gemeni 3 aprilie – 7 august 2012

Dragii mei,
In ultimele saptamani am avut stari foarte contradictorii, nevoia de siguranta si de stabilitate, si in cele din urma am inteles ca e un fel al ratiunii mele de a se agata de vechi, de trecut, de comoditate si stagnare, deoarece schimbari mari se petrec cu mine, si o parte din mine se teme de ceea ce va urma. Nu inima mea este acea parte.
In ultimele doua saptamani am plans si mi-am dus dorul. M-am intors cu amintirile in vremea liceului, facultatii, cand eram mai mult un copil si mi-a fost dor de cea de atunci, de emotiile si libertatea copilareasca de atunci. Am dus dorul scurtelor iubiri de atunci si dorul zilelor cand grijile erau marunte si trecatoare.
Am cerut cu insistenta de la cei din jurul meu sa vada in mine ceea ce eu nu mai sunt, ceea ce eu nu mai vad. Am cerut agasant sa ma respecte, ajute, iubeasca, aprecieze. Insa ceea ce ceream cu adevarat era sa ma respect eu, sa ma ajut eu, sa ma iubesc si apreciez eu.
Dupa toata drama si traumele ultimelor doua saptamani, am simtit ca am renuntat la mine si ca m-am regasit pe mine. Am trecut prin toate starile de frustrare posibile. M-am urat si m-am ajutat sa ma ridic. Am cerut si nu am primit nimic din exterior…nimic altceva decat oglindirea mea. Nimic altceva decat mesajul ca eu si doar eu ma pot iubi.
Dupa ce am vazut in ce stare sufleteasca m-a adus dedicarea fata de  si dependenta de iubitul meu – o stare in care eu m-am lasat deoparte si am ajuns aproape o umbra a lui, asteptand ca el, si numai el sa imi aduca fericirea – am cazut in genunchi in fata mea si mi-am dat seama ca mi-am orientat toate energiile si toata iubirea in directia gresita pentru mai bine de un an. In timp ce eu insami flamanzeam dupa iubirea mea, o daruiam pe deplin altcuiva si apoi asteptam ca el sa umple golul pe care eu insami mi-l creeam.
Am cazut in genunchi in fata mea, privindu-ma, plangand si am inteles ce mi-am facut. Am inteles in cele din urma ca nicio mare iubire omeneasca, nicio mare pasiune pentru un barbat, nu imi va putea darui vreodata ceea ce inimii mele ii lipseste – iubirea adevarata : iubirea mea!
Consider ca ieri, 17 aprilie, a fost punctul culminant al acestui episod. Ieri a fost cumulul cel mai mare de energie negativa si dupa ce am lasat aceasta energie sa se manifeste intr-o discutie puternica, directa, aprinsa, sincera, am simtit ca m-am eliberat. Ca in sfarsit m-am eliberat, si ca de acum il pot elibera si pe el. Uneori, pe acest drum al revelarii caii Sinelui ne conduc anumite persoane dragi din viata noastra. Nu trebuie sa le consideram victime colaterale, desi ele sufera alaturi de noi, ci mai de graba ori ghizi ori ucenici. Da, asta sunt. Nimeni nu e intamplator intr-un anumit loc niciodata, si nimeni nu e victima niciodata. Suntem alaturi de cine trebuie sa fim in fiecare zi. Ei sunt anturajul benefic, care ne pune fata in fata cu noi insine.
Azi dimineata m-am trezit confuza, m-am ridicat din pat si am constatat ca ma simt ciudat. Urechile imi tiuiau puternic si auzeam infundat. Simteam o presiune in corp si in frunte, si ma simteam ca si cum sunt ori la mare altitudine pe munte ori la mare adancime sub apa. O mare presiune era pe mine si era o senzatie extracorporala, aproape multidimensionala. Am incercat initial sa elimin posibilele cauze simple, ale corpului fizic, gandindu-ma ca poate am doar tensiunea joasa din cauza vremii. Insa aceasta stare nu a trecut cu toate eforturile si tratamentele mele pamantesti si energetice nici pana acum. In momentele cele mai intense din aceasta stare am pierdut aproape total contactul auditiv cu mediul de afara, si incepusem sa aud ba ropotul unui rau cazand in cascada, ba fosnetul unei frecvente ca de radio, ca si cum as fi interceptat ceva. Am auzit sunete care nu se regaseau in mediul in jurul meu cand eram pe strada. Si cu greu ii auzeam pe cei din jur cand vorbeau cu mine. De parca urechile mele puteau auzi o alta dimensiune, ci nu pe cea in care eram prezenta cu mintea. Asociate acestor senzatii auditive, au fost amorteli in diferite parti ale corpului, mai ales maini si o presiune continua in tampla dreapta. Cineva care a incercat sa ma curete energetic mi-a spus ca e o mare presiune pe emisfera mea dreapta si ca ma vede si simte ca intr-o bula, ca si cum as fi captiva.
Sincera sa fiu, si eu m-am simtit ca si cum eram un fat in burta mamei. Adica ma simteam ca intr-un mediu lichid, ca si cum traiesc intr-un mediu cunoscut dar am perceptiile unui mediu exterior sau interior, de care nu sunt constienta mental. Auzeam sunetele distorsionat ca si cum un bebe ar auzi sunete din burta mamei.
Chiar si acum cand va scriu, senzatii de presiune si furnicaturi mi se muta de pe o emisfera pe alta.
Si cumva, inexplicabil pentru ratiunea mea, ma simt schimbata. Simt ca…intentiile mele s-au schimbat de azi, Insa nu pot sa aflu care sunt aceste schimbari. Apele sunt prea tulburi ca sa ma pot conecta cu mine. Nu am putut sa imi conectez nici Sinele si nici pe ghizii mei din dimensiunea a5-a. Asta cred ca din cauza fricii mele fata de ceea ce s-a intamplat cu mine azi. Frica nu m-a lasat sa imi cresc vibratia suficient cat sa accesez planuri mai inalte.
Cat as vrea sa inteleg mai bine ce se petrece cu mine. Dar ce stiu eu? Eu omul, putine stiu. Stiu doar ca daca se intampla, asa e scris si e pentru un motiv bun, un motiv de care nu sunt constienta. Nu pot decat sa accept si sa observ, sa nu ma impotrivesc si sa fiu constienta, cat mai constienta.
Cautand sa inteleg daca astrele au avut un rol in acestea toate, am gasit articolul de mai jos astazi, pe care vreau sa il impartasesc cu voi. Am ramas inghetata cand l-am citit pentru ca explica cumva tot ce mi s-a intamplat in aceasta luna.
Stiam de ceva timp ca aceste zile vor veni, Gemeni si Venus sunt semnul si planeta care ma influenteaza energetic pe mine si care ma ajuta. Venus a intrat in Gemeni pentru aproape 3 luni si jumatate. In aceste 3 luni eu ma voi transforma. E vremea mea, insa am amanat pana azi sa ma gandesc la asta. Cam ca atunci cand nu iti dai seama serios ca ai nevoie de reparatii pana cand nu ti se sparge o teava si te inunzi.
Pasesc inainte cu incredere si intentii bune. Pasesc inainte dorindu-mi sa fac fata tuturor schimbarilor si sa intru in dimensiunea Iubirii sub oricare forma imi e ales de Sinele meu sa intru. Aici, ca om, sau altundeva, ca spirit ghid.
Va spun, habar nu am ce urmeaza sa se intample exact cu mine. Si nici nu vreau sa stiu dinainte, caci imi doresc o experienta plenara si surprinzatoare. Cui ii place sa stie finalul unui film sau a unei carti, inainte de a vedea filmul sau de a citi cartea? Mie nu. La fel si cu misiunea mea aici, cu viata mea aici.
Sper ca acest articol scris de o alta fiinta minunata, Andreea Talmazan, sa va lumineze, sa va dea niste raspunsuri.
Va iubesc!
Si articolul:

“Fiecare emotie se manifesta prin cele cinci simturi principale ale noastre. Are un gust, o textura a pielii, un miros, o imagine sau o culoare si un sunet. Fie ca este asociata cu o intamplare din viata noastra, fie ca doar ne-o imaginam, paleta de exprimare a unei emotii nu se rezuma la vorbe, la ganduri sau la fapte. Este mult mai ampla, complexa. Simplificarea emotiilor nu duce la trairea lor profunda. Emotia traita cu adevarat, prin toate cele cinci simturi, este o emotie traita cu intreaga fiinta.
Venus a intrat in Gemeni.

Pe 3 aprilie, la ora 18:11, ora Bucurestiului, Venus s-a mutat in Gemeni pentru un  sejur de 4 luni. Micul Benefic in sectorul Gemenilor ne deschide posibilitatea de a ne rafina sentimentele, modul de a gandi, de a ne dezvolta simtul umorului si comunicarea elevata.

In prima parte a tranzitului sau, Venus amplifica energetic Crucea Cosmica pe semne mobile, accelerand demersurile indicate de Nodul Sud in Gemeni. Este in primul rand vorba de relatiile noastre, de acele patternuri emotionale si mentale pe care le-am dezvoltat in primele noastre relatii de iubire, de amicitie, primele flirturi, primul sarut, primul sentiment de indragostire. Ce este cu toate acestea, v-ati putea intreba pe buna dreptate. La ce ne-ar putea folosi? Fiecare emotie pe care noi am trait-o in aceasta existenta si-a lasat amprenta in fiinta noastra. Fiecare amintire este cuibarita in interiorul nostru, in inconstientul nostru, chiar mai mult, la nivelul corpului, in celulele noastre. Orice bucurie, orice suferinta, primul sentiment de iubire si primul sarut, prima deceptie si prima despartire, toate acestea sunt adanc intiparite in structurile noastre. Intensitatea cu care au fost traite a dus la formarea unor programe mentale si emotionale, care fie ca suntem constienti de ele, fie ca nu suntem, ne-au condus existenta in urmatoarele relatii.

Ce avem de facut? Sa le purificam. Sa ne amintim de ele cu detasarea inteleptului care isi extrage invatatura din experienta traita. Sa multumim fiecarei experiente pentru ceea ce am invatat din ea; de la persoanele care au trezit in noi emotii puternice sa le multumimpentru tot ceea ce ne-au invatat despre noi si despre relatiile noastre. Sa multumim emotiilor noastre ca exista, ca s-au dezvoltat, si ca, prin ele, se manifesta natura noastra umana. Sa ne iertam pentru flirtele (ne)vinovate pe care le-am avut in scopul cresterii increderii in propria persoana, pentru a ne satisface setea de seductie.

In al doilea rand, este vorba de mentalul nostru, atat de blamat dar si de incercat in ultima perioada. Mintea noastra este un instrument fabulos de care ne putem folosi pentru a aduce un spor de creativitate mostenirii rasei din care facem parte. Venus in Gemeni ne ajuta sa ne eliberam de gandurile murdare, sterile, superficiale. Sa le inclocuim cu altele elevate, prin lectura sau in compania unor oameni elevati.

Venus e planeta simturilor. Ea dezvolta rafinamentul culinar, rafinamentul olfactiv, auditiv, vizual. In Taur si le constientizeaza, in Balanta si le pune in aplicare. In Gemeni le creaza, le da un nume, le descrie, cu pasiunea cu care un scriitor descrie interioarele unei case, finetea unei doamne sau forta unui domn. Ea este cea care da scriitorului capacitatea de a transpune in cuvinte imaginile pe care le intalneste in calatoria sa. Prin Venus, cu capacitatea sa de a face emotiile sa se miste, vom fi mereu transpusi in paginile cartilor pe care le citim si care, prin intermediul emotiilor noastre, ne fac sa uitam de timp, de loc, si sa ne identificam adesea cu suferinta sau cu bucuria personajelor. Prin energia venusiana traim cu intreaga fiinta transformarea pe care creatorul o da operei sale.

Planeta frumusetii, cea care a aprins imaginatia creatoare a multor scriitori, muzicieni, poeti, artisti, dramaturgi,  isi incepe tranzitul prin Gemeni cu relatii tensionate cu Marte retrograd in Fecioara (pana pe 17 aprilie) si cu Neptun in Pesti. Aceste aspecte afecteaza relatiile de iubire, cele matrimoniale, de cuplu in special. Defectele partenerilor, trecute cu vederea de-alungul timpului, micile sau marile secrete ascunse care apar la iveala, incompatibilitatea viziunilor asupra vietii si in special asupra vietii de cuplu, inselarile sau tendinta de a insela, libertinajul si lipsa de atentie fata de nevoile partenerului, implicarea in afaceri suspecte sau alegerea unor parteneri de afaceri nepotriviti, toate acestea constituie motive de separare, de ruptura, si cel mai probabil ireconciliabile.

Inceputul de mai aduce cu sine bucuria redescoperirii jocurilor, fie fizice fie verbale, fie jocurile iubirii prin versuri sau gesturi, fie jocurile cu copiii, cu prietenii, aidoma celor din copilarie. Redescoperim pasiunea de a fi impreuna cu ceilalti, de a socializa, de a cunoaste lumea si tot ce are sa ne ofere. Simturile sunt stimulate de cunoastere. Emotiile capata o noua dimensiune, chiar daca, pe alocuri, pot fi superficiale. Unii vor avea tendinta sa le mentalizeze, in timp ce altii le vor descrie cu profunzimea cu care le traiesc, in cele mai mici detalii.

Pe 15 mai, de pe gradul 22, Venus porneste in miscare retrograda.  Simbolul Sabian al acestui grad, dupa Dane Rudhyar (in cartea “O mandala astrologica”, editura Herald), reprezinta “Cupluri dansand la o sarbatoare a recoltei“.  Mesajul cheie este “Bucuria sanatoasa a proceselor organizate si a impulsurilor emotionale”.  Retrogradarea Micului Benefic are ca scop reajustarea acelor evenimente, a acelor relatii si a acelor trairi interioare care nu croespund impulsului de viata. Pe intreaga perioada a retrogradarii, energiile venusiene ne determina sa ne reevaluam trairile emotionale, modul in care ne-am satisfacut la nivel cognitiv intreaga paleta a simturilor, cum le-am introdus in sistemul nostru de simtire si de traire. Ne impidica sa mai privim lumea si relatiile cu superficialitate. Iar acolo unde am manifestat superficialitate, suntem “obligati” sa aducem profunzimea. In aceatsa perioada vom constientiza ca nu avem dreptul sa ne jucam cu sentimentele si cu emotiile celorlalti, ca nu avem dreptul sa ne mintim in legatura cu ceea ce simtim, ca obligatia noastra este sa traim cu bucurie si in armonie cu tot ce ne inconjoara.  In momentul in care incepe miscarea retrograda, Venus se afla in trigon cu Saturn retrograd din Balanta si in cuadratura cu Luna din Pesti. Aceste aspecte dau consistenta ideii de reevaluare a relatiilor in care suntem sau am fost implicati. Saturn in domiciliul lui Venus, cel de al doilea domiciliu, cel care vizeaza relatiile, ne determina sa adoptam atitudinea inteleapta, de analiza detasata, rece, asumata a experientelor pe care le-am trait sau le traim. Sa trecem dincolo de superficialitate, in profunzimea lucrurilor, pentru a vedea si a simti si a intelege de ce ne aflam angrenati in anumite relatii de iubire sau de prietenie. Rupturile pot sa apara, dar nu sunt neaparat indicate. Unele relatii, depinzand considerabil de gradul de maturizare al ambilor parteneri, pot cunoaste o renastere, o reasezare pe fagas, de indentificare a ceea ce au in comun, o largire a orizonturilor prin comunicarea libera a gandurilor si a sentimentelor.

Pe 1 iunie Venus este in conjunctie la grad perfect cu Mercur, guvernatorul Gemenilor. In ciuda retrogradarii, cele doua planete, amplifica capacitatea creatoare, intuitia, oferind protectie comerciantilor, scriitorilor, oratorilor, artistilor in general.

Pe 5 iunie Venus este in conjunctie cu Soarele si in cuadratura cu Marte din Fecioara, lucru carea aduce un plus de vitalitate vietii de zi cu zi, stimuleaza intelectul si dorinta de afirmare.  Toate calitatile Gemenilor sunt amplificate, dar, din exces de zel, multe dintre defecte vor fi diminuate si nebagate in seama. O atitudine precauta, rezervata, asumata, constienta, atenta la tot ce se intampla in inteior dar si in exterior, ne poate feri de reprosuri si regrete.

Pe 27 iunie, Venus revine in miscare directa de pe gradul 7:29 in Gemeni, de unde formeaza o conjunctie cu Nodul Sud si cu parintele sau mitologic, Jupiter proaspat intrat in aceasta zodie. Este un nou moment de clarificare, de rezolvare a realtiilor, a asteptarilor noastre. Ambii Benefici ai zodiacului ne ofera capacitatea de a fi veseli si creativi, de a trai in abundenta toate informatiile pe care le avem despre lume si viata, despre iubire, despre sentimente si emotii. Putem avea tendinta sa exageram, dar la fel de bine, procesul de vindecare karmica este accentuat si binecuvantat. Trecutul vine in prezent, dar, oricat de dur l-am resimti, vom sti, ca de undeva, din iubirea de a trai si de a aprecia viata pe acest Pamant, va veni si rezolvarea. Sa fim din nou copii. Acei copii a caror credinta este mai presus de concepte. Acei copii care se bucura de fiecare zi pentru ca este o noua zi de explorare. Acei copii maturi, cu experientele asumate, care privesc cu incredere spre viitor.  Joaca noastra continua, sub o alta forma, poate mai responsabila, poate elevata, poate asumata sau constienta. Dar continua. Pentru ca lumea este un imens teren de joaca, in care fiecare forma creata de Dumnezeu poate stimula imaginatia umana.

Pe 7 august Venus se muta in Rac si toate emotiile pe care le-am incercat acum, pe care le-am constientizat, le-am invatat, le-am teoretizat, vor avea un spatiu de  manifestare profunda.”

Sursa : http://www.andreeatalmazan.ro/2012/04/venus-in-gemeni-3-aprilie-7-august-2012/

Cristos a Inviat!

Dragii mei, va doresc ca ziua de azi sa fie o zi a reamintirii potentialului nostru divin, o zi a celebrarii invierii lui Iisus si a reinvierii din noi care se produce chiar acum. In lumina exemplului vietii lui Iisus, care a venit pe Pamant pentru a ne invata si a ne reaminti cine suntem noi oamenii si ce putem face, azi sa fim fiintele plenare care suntem si sa facem mici minuni care sa arate  lumina si intelepciunea pe care le avem in noi! Azi, macar azi, si de acum in colo, in fiecare zi a acestui an, sa fim iubire, sa ne acceptam pe noi insine, sa fim un exemplu pentru cei care au nevoie de ghidare, sa ii ajutam pe ceilalti in procesul lor de vindecare, sa ne descoperim si folosim potentialul si darurile pe care le avem dintotdeauna in noi si sa raspandim compasiune si lumina oriunde vom merge, calcand pe urmele unui mare invatator al Lumii, Iisus!

Nu uitati, chiar el ne-a spus: Toate cate am facut eu, si voi puteti face si chiar mai multe! Inviere spirituala frumoasa va doresc!

Va iubesc, fiinte divine! O zi minunata si luminoasa!

Lumina Rasaritului, Diana

 

Chemarea la schimbare. Film

Am vazut un film care functioneaza la fel de bine ca o veste si o chemare de trezire pentru cei mai multi care inca au valul pe ochi, dar si ca o reamintire adusa celor care stiu deja ca puterea de a schimba lumea sta in mainile noastre. Ii multumesc lui Marian Matei, pentru frumoasele fapte pe care le face mereu cand ne impartaseste aceste filme si le si traduce.

Pe voi va rog sa aveti rabdare sa va uitati pana la sfarsit pentru ca doar asa veti intelege mesajul.

Intalnirea cu zidurile noastre de protectie

“Recent, am vorbit cu o femeie care mi-a spus ca era ingrijorata ca facea ceva în neregula pe calea ei spirituala. A ajuns la concluzia asta pentru ca a ramas incurcata cu privire la ce trebuia sa faca cu viata ei, iar aceasta deruta ii marea continuu stresul emotional si mental. Cu siguranta, ea a dedus ca, undeva pe calea ei spirituala, a cotit intr-o directie gresita, altfel nu ar fi intr-o astfel de criza. Corect?

Inainte de asta, dupa o conferinta, vorbisem cu un barbat care relatase ca, asemenea acestei femei, si lui ii era clar ca se ratacise în calatoria sa spirituala. Mi-a spus ca a inceput sa se ocupe, printre altele, de spiritualitate în urma cu cativa ani, dupa ce a divortat. Simtind ca este intr-o situatie vulnerabila în plan emotional – adica: pentru prima oara dupa ani de zile era singur – el a crezut ca spiritualitatea era solutia la tristetea provocata de singuratate. Insa, în pofida tuturor cartilor din domeniul spiritualitatii, pe care le citise si a tuturor atelierelor de lucru la care participase, a declarat, cu un pic de suparare, ca inca era singur. Asadar, ce anume facea gresit? Citea cartile nepotrivite? Mergea la atelierele de lucru nepotrivite? Ce e cu chestia asta spirituala si de ce nu da rezultate?, s-a intrebat el.

As putea da multe alte exemple de povestiri din partea oamenilor, ale caror situatii de viata reflecta, mai mult sau mai putin, aceeasi deruta cu privire la drumul lor spiritual: Sunt în continuare nefericit/confuz/ suparat/lefter/etc., deci am luat-o intr-o directie gresita, pe drumul meu spiritual? Majoritatea relatarilor au cateva puncte comune. În primul rand, oamenii presupun ca ceva merge aiurea „in ceruri”, în ceea ce ii priveste, pentru ca problemele pe care le doresc rezolvate sau disparute, chiar nu dispar. Au nevoie de alte rugaciuni? Sau poate ar fi de folos mai multe lumanari?

Uneori, oamenii incep sa fie disperati pentru ca au fost pacaliti; adica, solutiile de rezolvare a problemei, incantatiile si mantrele pe care le-au folosit chiar nu sunt eficiente – sau cel putin nu atat de eficiente pe cat au scontat ei. Un tanar chiar a spus: „Stii, poate ca ar fi trebuit sa incerc budismul. Imi place ideea de a considera viata ca pe o gramada de nimicuri. Dar, pentru mine, are logica.” M-am gandit: „Pot vedea cum tu si cu neantul chiar v-ati impaca de minune.”

Multi oameni sunt un pic uluiti sa afle ca durerea sau confuzia – care de multe ori creste, atunci cand te angajezi pe calea spirituala – nu semnaleaza ca faci ceva gresit, ci ca faci ceva potrivit. Pentru unii oameni, aceasta veste este ca balsamul pus pe o arsura. Pentru altii, este ultimul lucru pe care vor sa il auda. Intrucat foarte multi oameni fie isi urmeaza în mod activ drumul spiritual, fie se balacesc în curentele spirituale, ca observatori, nefiind siguri despre ce inseamna cu adevarat un drum spiritual, m-am gandit sa cercetez subiectul, scotand în evidenta intalnirea inevitabila cu Zidurile de protectie spirituala.

Ce este si ce nu este Calea Spirituala

Am studiat scrierile si intelepciunea marilor mistici, cea mai mare parte din viata mea. Indiferent ca acesti mistici provin din traditiile Occidentale sau Orientale, exista invataturi esentiale despre adevar, care sunt universale pentru toate caile spirituale. Acestea sunt adevarurile mistice si, chiar daca ar putea fi predate în moduri diferite, ajustate ca sa se potriveasca anumitor culturi si mitologii, în esenta lor, ele sunt în armonie. Pornind de la acest context, sa examinam cateva intelegeri gresite comune, despre ce inseamna calea spirituala.

·         Calea spirituala nu este o cale de rezolvare a problemelor. Chiar daca, de multe ori, crizele determina o persoana sa se intoarca la spiritualitate sau la rugaciune, nu vei gasi nicio invatatura autentica în care maestrul spiritual sa il asigure pe discipol ca toate problemele si grijile lumesti vor fi preluate si rezolvate, odata ce incepe sa se roage, sa mediteze sau, în lumea contemporana, sa mearga la seminarii si sa citeasca cea mai recenta carte de auto-dezvoltare. Fie ca te gandesti la intelepciunea lui Buddha sau la misticismul organic al lui Tao, la invatarurile sacre ale lui Iisus sau la teologia mistica a Terezei de Avila, nimeni nu iti promite incetarea tuturor problemelor. Mai curand, invataturile lor sunt directive despre cum sa inaintezi prin incercarile vietii, cum sa le percepi drept „iluzii” (in limbajul lui Buddha) si cum sa inveti – sa inveti mereu – despre felul în care incercarile vietii iti influenteaza conduita interioara fata de putere, mai ales fata de puterea ta de a face alegeri.

·         Calea spirituala nu te consoleaza cu miturile din copilarie, despre Dumnezeu si despre locul pe care il ai în acest univers. De fapt, ea le demonteaza – daca nu le distruge complet. Ce vreau sa spun prin asta? Traditia Occidentala este inradacinata intr-un mit care favorizeaza suferinta. In societatea noastra, suferinta este recompensata. Atunci cand oamenii isi revin dupa o boala, sunt convinsi ca motivul refacerii este faptul ca ei sunt deosebiti si, prin urmare, suferinta lor nu a fost degeaba. Cunosc nenumarate povestiri despre oameni care s-au purtat de parca au fost nauciti, pentru ca „rasplata cereasca” pe care o asteptau nu a venit niciodata. O femeie mi-a spus ca a facut tot ce a fost „calauzita” sa faca: s-a mutat, a divortat, si-a vandut bunurile si si-a parasit prietenii. A facut toate astea, convinsa fiind ca isi urma calauzirea launtrica, asa ca, „de ce nu-mi reuseste nimic acum?” Ultimul lucru pe care voia sa il auda aceasta femeie de la mine era exact lucrul pe care avea nevoie sa il auda de la mine: „Totul iti reuseste, numai ca nu asa cum vrei tu. Dar, daca asta e modul de care ai nevoie?”

·         Calea spirituala nu inseamna a ti se darui calea, ci a ti se arata calea ta. Acesta este un adevar foarte periculos, dar profund de mistic. Ce inseamna el cu adevarat? Si de ce nu poate fi Divinitatea mai clara, mai evidenta si mai directa? Stii, cu cat sunt mai de mult timp în acest camp al teologiei mistice, traind cu urcusurile si coborasurile mele, cu atat mai mult devin marile invataturi aproape amuzant de reale, ca sa nu mai spun cat de adevarate se dovedesc a fi, inca o data. Calea spirituala inseamna sa te afli pe un drum care te provoaca sa-ti infrunti fricile, nu sa te apere de ele. Ce bine iti poate aduce faptul de a-ti fi daruit ceva – orice – care sustine slabiciunile din tine? Lucrul asta nu are niciun fel de noima.

Sf. Augustin i-a spus o povestire inteleapta si minunata, unui barbat care l-a infruntat cu privire la logica cerului. „De ce nu ma face Dumnezeu un om bogat? M-am rugat de nenumarate ori pentru bani si Dumnezeu nu-mi raspunde la rugaciuni.” Sf. Augustin l-a intrebat ce ar face daca ar deveni bogat. Barbatul a raspuns: „As avea pamant si as avea oameni care sa lucreze pentru mine. Eu as fi cel care conduce.”

„Si cum e viata ta de om sarac?”, l-a intrebat Sf. Augustin.

„Am familia mea. Am prietenii mei. Muncim cu totii din greu. Dar toti suntem saraci.”

„Pai, pot intelege de ce Dumnezeu ti-a raspuns la rugaciuni, cu o intelepciune atat de mare”, i-a spus Sf. Augustin.

„Dumnezeu nu mi-a raspuns deloc la rugaciuni. Sunt în continuare un om sarac.”

„Nicidecum. Esti un om foarte bogat. Doar ca Dumnezeu nu ti-a daruit aur. Dar, refuzand sa-ti dea aur, El te-a impiedicat sa devii lacom, abuziv si arogant. De ce ti-ar da Dumnezeu ceva care sa te ajute sa le faci rau oamenilor pe care ii iubesti? Refuzand sa-ti dea aur – si numai aur – Dumnezeu ti-a ingaduit sa fii bogat în spirit. Esti bun, generos, iubitor si iubit”.

Barbatul s-a uitat la Sf. Augustin, apoi a izbucnit în lacrimi.

·         Calea spirituala este o cale a cunoasterii de sine, nu a dobandirii caii tale, ci a ridicarii tale la nivelul caii pe care ti-a fost dat sa mergi.

Intalnirea Zidurilor de protectie

Un zid este ceea ce ridicam atunci cand nu vrem sa continuam o discutie sau un proces interior. Toti ati trecut prin experienta de a-i spune unei persoane: „Nu mai vreau sa vorbesc despre asta.” Si fara indoiala ca cineva ti-a spus acelasi lucru. Insa, dupa cum bine stii, incheierea unei discutii nu pune capat unui dialog interior.

Calea spirituala are o „minte” proprie. Adica, exista o harta arhetipala ce vibreaza sau indruma viata spirituala a tuturor, indiferent de traditia aleasa ori de practicile personale – sau chiar de absenta lor. Repet, toate traditiile sacre vorbesc despre etape de inaintare spirituala, care pur si simplu se activeaza odata ce practicantul paseste pe drumul launtric. Gandeste-te la aceasta analogie: Imagineaza-ti ca te pregatesti sa cobori în viata omeneasca si incepi sa te ingrijorezi în privinta modului în care te vei descurca cu inaintarea în varsta. Cum vei organiza trecerea de la un an la urmatorul? Într-un final, un suflet matur iti spune ca, acum mult timp,  au fost implementate anumite sisteme organice, care nu necesita atentie din partea omului. Unul dintre sisteme este cel legat de modul în care inainteaza în varsta, fiintele umane: pur si simplu, o fac. Li se intampla fara efort, desi vor face tot ce pot ca sa interfereze cu procesul. Este unul dintre numeroasele sisteme vii, asupra caruia ei nu au nicio autoritate.

Acelasi sistem este implementat pentru progresul si trezirea spiritului uman. Ea se va produce asa cum se produce în fiecare fiinta umana. Unii o vor simti ca pe o coliziune cu realitatea, iar altii o vor simti de parca ar ajunge acasa. Niciuna nu e mai buna decat cealalta, desi una din ele pare un pic mai buna. Oricum, nicio fiinta umana nu poate evita trecerea prin etapele inaintarii sufletului, care sunt inerente drumului spiritual. Pe calea lor spirituala, oamenii se pot juca cu coordonarea ei în timp, dar nu pot scapa niciodata de ea. De ce? Lucrurile evidente sunt si foarte amuzante: Viata este doar o cale spirituala.

Cele trei etape ale caii spirituale sunt: purificarea, iluminarea si uniunea. Poti recunoaste dupa cum suna cuvantul – purificare – ca asta e domeniul de activitate al Zidului de protectie. Le voi descrie succint pe fiecare, apoi voi discuta mai pe larg despre prima etapa. Prima etapa – purificarea – se refera exact la ceea ce semnifica cuvantul – o indepartare a reziduurilor tale launtrice emotionale, mentale, spirituale si psihice. Din motive clare, aceasta este sfera de activitate a Zidului de protectie.

Etapa a doua – Iluminarea – se refera la o inaintare spre mai multa transcendenta sau spre ceea ce Buddha ar numi o stare de constiinta mai detasata. Altfel spus, o minte si o inima iluminata este capabila sa „perceapa adevarul”, sa vada cu claritate, mai degraba decat sa priveasca viata prin intermediul unui program privat al egoului, incarcat de frica, nesiguranta, lacomie si toate celelalte emotii umane inferioare. Golita de ele, fiinta umana poate vedea în inima unei alte persoane, cu claritate si compasiune, sau poate discerne cu intelepciune, esenta unui conflict. A te ilumina inseamna „a aduce lumina cu care sa atingi” orice lucru sau orice persoana cu care te afli în contact.

În final, etapa a treia, cea a Uniunii, se refera la sufletul care ajunge la stari de constiinta mistice si profunde, ce transcend mintea lumeasca obisnuita. Cum s-ar spune, este deschis un portal spre o „minte cosmica”, iar misticul fuzioneaza cu energiile Divine pe care mintea umana neinitiata este incapabila sa le inteleaga.

Sa dezvolt acum subiectul Zidului de protectie, caci povestirile pe care le-am relatat la inceputul acestui material, au fost ceea ce eu as considera a fi povestiri despre Zidul de protectie; adica, ambele persoane au atins granita unui mod de gandire. Cu alte cuvinte, ei si-au epuizat unul dintre miturile lor despre cum trebuia Dumnezeu sa actioneze în viata lor: eu fac asta si Dumnezeu trebuie sa faca aia. Daca sunt fata buna si-mi urmez calauzirea, atunci rasplata mea ar fi ca trebuie sa reusesc în toate. Si, mai departe: merit un card „Gata cu suferinta”, pentru ca m-am saturat de suferinta pamanteasca.

Crizele de mit sunt printre cele mai intalnite Ziduri de protectie. Undeva în mintea lui, fiecare are un mit despre Dumnezeu, iar printre cele mai populare si, prin urmare, cele mai puternice, sunt cele cu Dumnezeul „rasplatei si al pedepsei” si mitul „suferinta e rasplatita cu comori”. Nu exista un Dumnezeu în afara planetei, care actioneaza potrivit regulilor pamantesti ale concursurilor show, cum ar fi: „Tu faci asta si eu voi face aia”. Noi actionam pe baza acelor reguli si le-am proiectat asupra miturilor noastre despre Dumnezeu, bazandu-ne pe felul în care ne-ar place noua ca Dumnezeu sa se comporte: Exact ca Noi, doar ca mai bine si la scara mai mare. În acel fel, putem face ce ne place mai mult sa facem – adica sa controlam totul, inclusiv natura lui Dumnezeu.

Calea spirituala se refera la renuntarea la miturile tale despre Dumnezeu – actul suprem de capitulare. Atunci cand i-am spus femeii din prima relatare: „De fapt, deruta ta imi spune ca faci totul bine”, la inceput, a fost dezorientata. Statea în fata Zidului ei de protectie. Voia ca mitul ei despre Dumnezeu sa fie adevarat si sa inceapa sa-si faca efectul. In realitatea ei spirituala ideala, urmarea faptului de a-si fi urmat calauzirea primita trebuia sa fie rasplatita cu oportunitati clare si cu solutii la problemele ei financiare si emotionale. De fapt, se astepta ca va aparea cineva, care sa o sustina în vreun fel. Pentru ea, acesta era raspunsul la rugaciunile ei. Faptul de a nu vedea pe nimeni aparand la orizont, a facut-o sa fie derutata si intr-o forma deloc mai buna fata de situatia pe care o parasise. Unde gresise?

Am intrebat-o daca era dispusa sa-si analizeze miturile despre Dumnezeu, drept urmatorul ei pas. Daca se afla exact unde trebuia sa fie, iar urmatorul ei pas era sa nu se astepte sa apara cineva în calea ei? Ce ar fi vrut sa faca mai departe? Conversatia mea cu aceasta femeie a fost mult mai complicata decat acest rezumat – dupa cum sper ca va puteti da seama – dar, din fericire, rezultatul a fost ca ea a inteles ca se agata de un „mit disfunctional”, de care era nevoie sa se elibereze. Oriunde s-ar fi mutat, ar fi fost nevoita sa se confrunte cu acel crez. Nu s-a mai gandit ca poate ca s-a mutat în orasul nepotrivit sau ca si-a luat serviciul nepotrivit. Inca se mai gandea ca Universul ii datora „ceva deosebit”, pentru ca isi urmase indrumarea primita. Din fericire, în cele din urma a strapuns Zidul de protectie si s-a eliberat de acel mit impovarator.

Pentru tine:

Calea spirituala este un sir neintrerupt de strapungeri ale Zidurilor noastre de protectie, de inlaturare a miturilor disfunctionale si de dobandire a unei viziuni clare despre cine suntem si despre legile care guverneaza viata. Ea nu are legatura cu gasirea unui drum lipsit de probleme sau a unei cai de a dobandi mai multe lucruri de acumulat. Asta nu te face decat sa-ti doresti si mai multe lucruri. Hranirea acelei fiare nu are sfarsit.

Iata cateva puncte pentru tine, legate de munca ta interioara:

 ·        Daca consideri ca esti pe o cale spirituala, atunci etapele de „purificare, iluminare si uniune” sunt active în viata ta. Asa cum nu poti opri procesul de imbatranire, nici pe ele nu le poti opri. Prin urmare, fii atent la ele. Suntem purificati de frici, de iluzii si de aspectele umbrei noastre. Un proces de purificare se poate manifesta sub forma de dureri repetate de cap, renuntare la dependente, boala, tipare disfunctionale de credinta sau orice alte tipare repetate, ce intrunesc calitatile de Ziduri de protectie. Identifica-ti Zidurile de protectie si cerceteaza modul de a razbate prin ele.

·         Spiritualitatea nu inseamna a citi carti de auto-dezvoltare; ea inseamna rugaciune, reflectare asupra alegerilor din viata ta si contemplarea deciziilor morale, etice si intelepte. Viata ta spirituala se refera la accesarea adevarului si nu la indepartarea de el.”

Sursa: Newsletter Editura For You – 1 Aprilie 2012.  Text scris de Caroline Myss, autoarea cartii ” De ce nu ne vindecam si cum putem sa o facem” , publicata de Editura For You pe care o gasiti aici http://www.editura-foryou.ro/index.php?p=publicatii&autor=62 Precizez ca textul a fost redat partial, deoarece aceasta este partea care mi-a placut cel mai mult si am considerat sa o impartasesc cu voi.

Invitatie sa ne intalnim

Dragii mei,

Asa cum v-am promis, vin cu propunerea de a ne intalni.

Sambata, 21 aprilie 2012, ora 11:00, Bucuresti, in parc Tineretului, pe iarba, sa ne reconectam.

Sper din tot sufletul sa fie vreme buna. Sa stam pe iarba conectati cu Gaia si scaldati de energia Soarelui.

Ne vom cunoaste, vom povesti, vom face o micuta meditatie si un exercitiu de vizualizare, vom vorbi si ne vom sfatui, si vom lega o relatie care va merge in timp mai departe.

Restul, vedem atunci, pe moment.

In cazul in care nu vom avea vreme frumoasa (desi o sa incerc sa trag niste sfori 🙂 ), va trebui sa ne gasim o locatie acoperita unde sa ne intalnim, dar e de vazut, discutam daca e cazul.

Astept raspunsurile voastre si sa imi spuneti cine poate sa vina si cine nu 🙂 Eu va astept pe toti, chiar daca am vorbit vreodata cu voi aici, chiar daca sunteti doar cititori ocazionali…

Va iubesc!

Image

 

Tag Cloud