Cand noaptea isi numara ultimele stele, sa ne deschidem ochii si sufletele si sa urcam impreuna ca sa vedem Rasaritul.

Posts tagged ‘misiune’

Intre vechi si nou, traind plenar

Dragii mei,

Simtiti si voi ca aveti de luat o decizie majora curand privind actiunile si activitatea voastra pe Pamant? Mie toata fiinta mea spirituala imi spune ca e timpul sa decid in ce fel voi concretiza misiunea mea spirituala. Asa ca zilele acestea ma cufund adanc in mine, si cantaresc optiunile. Pana acum am rezonat cu ideea de a fi un vindecator spiritual, ceea ce nu e o idee noua, doar ca am ignorat-o de ceva timp simtind ca nu sunt pregatita pentru acest pas…si am mai rezonat cu ideea de a face in sfarsit niste cursuri de design interior si feng shui – la care nu am avut curajul sa particip pana acum desi visam la ele din liceu. Cred ca e timpul pentru actiune si pentru indeplinirea viselor noastre cele mai inalte, folosindu-ne de acele calitati care ne fac unici si puternici! Voi ce credeti?

Image

Impartasesc cu voi un articol minunat preluat din newsletter-ul Editurii For You. Nu rezonez prea des cu informatiile distribuite de multi dintre cei care fac channeling si mi se par dubioase odata filtrate prin spectrul channelingurilor mele, insa ori de cate ori primesc un mesaj canalizat de Lauren Gorgo, ma simt inspirata, inteleasa si pe acceasi lungime de unda, pentru ca prin ceea ce transmite ea, parca stie intotdeauna prin ce trec si eu. Este o autoare si un profesor spiritual minunat si ma ajuta mereu sa am o intelegere mai buna a ceea ce se desfasoara in mine si in jurul meu. Datorita frumoasei munci a celor de la Editura For You, mesajele devin accesibile si celor care nu cunosc limba engleza.

Iata in continuare articolul tradus, primit pe e-mail de mine. Sper sa va fie si voua la fel de util! Namaste!

Din 3D, în 5D: de la victima, la învingator PRIMA PARTE

De Lauren Gorgo, pe 18 februarie 2013  (ii multumim Anei Nicolai)

Daca luna ianuarie a fost dificila, februarie i-a servit lui anti-Christ.

Si chiar daca – cu siguranta sau probabil – glumesc, in mod ironic, exista ceva adevar in spatele acestei afirmatii, in sensul ca, in ultimele 15 zile am fost incurajati, atrasi, tarati si aproape batuti, ca sa ne abandonam puterii noastre superioare, Christosului din noi… chiar daca e posibil sa ni se fi parut si sa fi simtit ca vom muri. Acest lucru ne arata/ne-a aratat absolut orice domeniu din viata noastra, in care inca ne mai jucam de-a victima… acele locuri din noi, in care nu ne-am revendicat total puterea creatoare. Retrospectiv, sunt de parere ca acea „perioda de mare expansiune”, la care Consiliul Suprem Pleiadian s-a referit in raportul anterior, nu a fost deloc genul de expansiune pe care il speram…. ea s-a produs, dar cu o caramida aruncata drept in fata.

Pentru mine, personal, claritatea a ceea ce s-a petrecut cu adevarat nu vine, desigur, decat dupa tortura, dar constienta a inceput sa apara subit in jurul meu, dupa ce am postat un articol pe blog, acum 3 zile, intitulat „Letting Off Steam…“ (Varsarea furiei…).  Acel articol, pe care la inceput l-am considerat a fi doar o manifestare spontana, autoindulgenta, publica, de apatie si dezgust fata de calea inaltarii (cititi: eu insami), s-a dovedit a fi o reflectare minunata a proiectiilor noastre colective, in sensul ca ea chiar a ajutat sa facem sapaturi, sa expunem, sa recunoastem, sa ne miscam prin si sa eliberam… in aceasta ordine… o mare parte din neputinta noastra. Faptul de a-mi vedea propriile cuvinte si raspunsurile primite ulterior, de la toti oamenii minunati din comunitatea TWYH, mi-a adus foarte multa claritate (cel putin mie) despre felul in care noi (regescul noi*) avem nevoie sa ne afirmam puterea deplina, ca si creatori ai universului nostru.

[* In engleza, the royal ‘we’– folosirea lui ‘noi’ pentru a spune ‘eu’, facuta in mod traditional, de catre un rege/o regina. N.tr.]

(O alta remarca aleatorie: Mark Twain spunea candva… „Doar regii, presedintii, editorii si oamenii cu paraziti au dreptul sa foloseasca editorialul (regescul) ‘noi’.” Cat de ilara vi se pare?)

Referitor la proiectii… de fiecare data cand ma gandesc ca as putea fi chiar… clarvazatoare la distanta, Stephanie Azaria imi pune mintea la incercare, cu un comentariu foarte clar, care arunca in aer usile logicii mele si ma face receptiva la o noua lume, la o noua paradigma de gandire. Ea a spus odata, intr-un buletin astrologic, ceva de genul: „in 3D, lumea noastra exterioara este o proiectie… in 5D, ea este o reflexie.  Genial, asa-i?  Desigur ca da… pentru ca in 3D ne cream lumea prin filtrele aspectelor noastre inconstiente… proiectandu-ne aspectele nerevendicate (umbra), in mediul din afara noastra (oameni, locuri, lucruri), astfel ca sa ne putem VEDEA clar/lumina orice loc intunecat.  In 5D, unde suntem „luminati” din interior si nu proiectam umbre… lumea noastra devine o oglindire despre locul, momentul si felul in care ne exprimam (constient) energia in lume. Cu alte cuvinte, in 5D cunoastem si, prin urmare, ne putem vedea in orice lucru, in fiecare fiinta, fapt ce ne da raspunderea absoluta de a ne asuma responsabilitatea pentru tot. De la victima, la invingator.

Si acesta e punctul in care suntem, in momentul de fata.

Rezolvam cateva deformatii majore de baza… curatand, activand si ameliorand ceea ce nevazutii numesc „centrala electrica” din noi.  Ei se refera la plexul nostru sufletesc [in text, „soular plexus”, soul insemnand suflet. Joc de cuvinte soular-solar… N. tr.],  intrucat noi transmitem in permanenta semnale din aceasta „centrala”, fie pentru a atrage, fie pentru a respinge visele noastre cele mai indraznete, totul bazandu-se pe cat de multa putere personala (cititi: responsabilitate) suntem dispusi sa revendicam, in crearea f.i.e.c.a.r.u.i. aspect din viata noastra. Asta inseamna sa devenim nucleul lumii noastre. Atunci cand NOI devenim punctul central, in jurul caruia intreaga viata se invarte, doar atunci intelegem cu adevarat, intr-un mod experiential, cum toate lucrurile din lumea noastra sunt doar o extensie a creatiei noastre.

„Acesta este anul in care incetam sa mai spunem ‘asta-i anul’…”

Am devenit constienta de citatul de mai sus – sloganul publicitar de anul nou, al firmei producatoare de bere Michelob – imediat dupa ce am postat acel articol pe blog. In drum spre pat, am trecut (cititi: deprimata) pe langa televizor, am auzit acele cuvinte si am stiut imediat ca acea parodie era indreptata spre victima din mine…. Spre acele parti restante din mine, care inca mai refuzau sa crea-da ca eu am vreun control asupra „procesului” meu sau, mai exact, partea (3D) din mine, care inca mai considera ca trebuie sa fie, oricum, un proces.

Exact in acea clipa, lumea mea s-a invartit in jurul axei ei. Si, chiar daca gandul ca imi cedasem puterea acestui „proces” imi mai trecuse prin minte de multe ori inainte, vreme de multi ani de zile… de data asta am stiut, fara nicio umbra de indoiala, ca nu mai era necesar sa fac asta… (in mod suparator, probabil ca niciodata nu a fost)… ca a venit, in sfarsit, timpul sa preluam dreptul de proprietate asupra absolut fiecarei particule de creatie inconstienta, sa ne asumam, in totalitate si complet, puterea si sa incepem sa intreprindem actiuni (mici), in directia acelui adevar.

In clipa in care, in sfarsit, am stabilit legatura cu acel punct de putere, spatiul din jurul meu s-a umplut brusc de esenta scanteietoare a spiritului. De la cel mai recent raport 5D al meu, am petrecut atat de mult timp in mocirla limitarilor mele (3D), incat am avut o legatura foarte slaba cu Sinele meu Superior si niciuna cu ghizii mei, asa ca am stiut ca am transmis Ordinul General, in clipa in care am inceput sa-mi simt cupa IUBIRII umplandu-se din nou. Deconectarea a fost totala si, probabil, un adevarat iad… in special dupa minunatul val de fericire, ce a venit via 21 decembrie… dar contrastul neplacut dintre puterea de sine (de dupa 21 decembrie) si neputinta (de dupa 1 februarie) a fost atat de util, incat chiar sunt foarte recunoscatoare pentru el. (nu in sensul ca „vreau-sa-il-mai-simt-din-nou”, ci in sensul ca „uau-am-supravietuit!”)

Atunci cand, in sfarsit, am ajuns de cealalta parte a acelei lectii – care, apropo, mi s-a parut a fi cea mai apropiata de moarte, din cate am cunoscut pana acum – m-am conectat cu energia spiritului din jurul meu si am fost intampinata cu acest mesaj:

Ai reusit sa iesi invingatoare in reorganizarea alegerilor tale, care sa iti reflecte puterea, in locul neputintei!

Primul meu gand a fost… nenorocitilor! Unde …. ati fost in ultimele 2 saptamani?  Dar stiam ca, in esenta, eu trebuie sa fac acesti pasi, singura. Si acesta este mesajul pentru noi toti… in special pentru aceia dintre voi care „se desprind” de linia temporala 3D din celulele lor… Consiliul vrea ca noi sa stim ca este intr-adevar „timpul” sa incetam sa ne mai subjugam in vreun fel puterea – si, in special, fata de „univers”.

 

Asumarea autoritatii

E timpul sa intelegem, pe deplin, sa integram si sa acceptam in adancul nostru ca NOI cream universul si nu invers. (Un alt val de stima si respect pentru Stephanie Azaria, pentru faptul ca ne ajuta cu atentie pe toti sa ajungem la acel adevar pe care, dupa parerea mea, l-a pastrat cu rabdare, pentru ca noi sa il afirmam.)

Ideea pe care toti suntem indemnati sa o analizam, sa o adoptam cu adevarat, pe durata acestei perioade puternice de intrupare a divinitatii noastre Christice, este aceea ca NOI suntem creatorii tuturor lucrurilor… toate lucrurile „de acolo, din afara” sunt „aici in interior” – inclusiv acele lucruri care sunt dezgustatoare sau pe care le recunoastem ca fiind groaznice. Acest ungher de intuneric launtric si intens, pe care cosmosul tocmai ni l-a scos in relief, a aparut strict in scopul de a ne smulge, realmente prin forta divina, din rolul de victima, in cel de invingatori. Iar vestea buna este ca pleiadienii au spus ca, pentru multi, asta este piesa finala:

Acum, va spunem acestea cu o inima care da atat de mult pe-afara, incat nici macar nu puteti concepe cat de mandri suntem de voi, de victoria pe care tocmai ati obtinut-o… pentru voi insiva, da, dar si pentru intreaga civilizatie umana. Acest loc din interiorul vostru, pe care acum il recunoasteti, este ultima piesa din puzzle-ul puterii voastre personale… care v-a fost necesara pentru a patrunde in intregime in voi insiva, ca fiinte divine de Lumina.  – Consiliul Suprem Pleiadian

Ceea ce se pare ca acum putem intelege… intr-un mod real… si pe care nu am putut-o intelege inainte, este aptitudinea si puterea de a ne crea pe deplin experienta noastra, acum… dar DOAR atunci cand ne sustinem, din toata INIMA, acest adevar. Daca intampinati cu impotrivire aceste cuvinte, intelegeti ca pana cand – si daca – nu intelegem foarte bine faptul ca nu mai este vorba despre ceea ce NI se intampla noua, ci din CAUZA noastrao schimbare de perspectiva care este, in mod categoric si fara exceptie, mai importanta decat orice pentru creatiile noastre 5D… ne vom tari in genunchi prin 3D.  Si stiu asta, pentru ca am avut maestri la aceasta lectie.

Fiecare dintre noi, fara exceptie, va fi prins in panza cleioasa a propriilor noastre creatii distorsionate si tarat prin orice proiectie de neputinta ramasa… pana cand, in sfarsit, ne vom afirma intreaga forta de creatie. Povestea 3D s-a terminat, ceea ce inseamna ca orice chestie dezgustatoare ramasa are loc din obisnuinta… din cauza ca luam si actionam, iar si iar, pe baza acelorasi decizii pe care le-am luat de eoni. E vorba despre acele decizii care afirma sus si tare – si, in consecinta, intaresc – faptul ca nu suntem deloc perfecti, exact asa cum suntem.

Ca sa schimbam aceste cadre mentale din vechea noastra programare, trebuie mai intai sa stim ca acum putem, apoi sa incepem sa ne schimbam mentalitatea si chiar actiunile, facand mici pasi, ca sa ne aliniem cu noul program al realitatii. Si da, NOI trebuie sa punem rotile in miscare… pentru aceia dintre voi care inca asteapta ca „universul” sa cedeze in fata voastra, retineti ca… universul nu e responsabil pentru noi, ci noi suntem responsabili pentru EL. Pana cand nu ne afirmam si nu ne capatam forta prin acest adevar, ramanem victimele lui.  Nu trebuie „sa il intelegem” sau chiar sa il credem dintr-odata… trebuie doar sa ne inclinam in fata lui. Si va asigur ca, in aceste noi constructii energetice, cel mai MIC gest sau gand de creatie datatoare de putere, primeste mult sprijin. Stiu ca cei mai multi dintre noi sunt circumspecti, intrucat nimic nu a parut sa functioneze pentru noi, multi ani de zile… dar de noi depinde sa observam ca acest lucru s-a schimbat, acum.

Acest lucru mi-a fost reflectat foarte limpede, de catre o minunata si foarte inteleapta membra a comunitatii TWYH, Kate Street… din MyEveryDayMagic.com  Cu permisiunea lui Kate, iata un comentariu recent, pe care l-a facut cu privire la rezultatele pozitive pe care ea incepe sa le culeaga din noile energii:

„Sunt de parere ca noi (eu, oricum) avem tendinta sa uitam ca avem ceva de spus in asta. In loc ca, pur si simplu, sa precizam cum alegem sa traim aceasta tranzitie, simtim ca suntem la cheremul energiei si a acestor etape finale, dintr-un anumit proces.” Am trait o schimbare MAJORA, atunci cand am incetat sa mai astept sa vad ce „imi vor face” energiile si, in schimb, am inceput sa le COMAND energiilor sa faca ceea ce vreau eu! DA, energia VREA sa ne slujeasca! Minunat. ♥

Cat de impresionant vi se pare?  Si foarte exact. Vorbesc foarte mult despre acest lucru, in Cell Speak™, deoarece, potrivit celor Sapte Surori din Pleiade, unul dintre cele mai importante motive pentru care am transcris acel curs si l-am facut accesibil oamenilor, a fost sa ii ajut pe aceia dintre noi care se inalta in aceste energii superioare, sa inteleaga ca acum, pur si simplu trebuie sa programam energiile, intrucat dimensiunea a 5-a este, prin insasi natura ei, neutra:

Structura fizica a modelului noului om are neutralitate energetica fapt care stimuleaza stabilitatea mentala si emotionala si poate rezista „testului timpului”. Este un sistem autostabilizat, autovindecator, care se ajusteaza si se adapteaza continuu la mediul inconjurator, doar daca nu este directionat sa faca altfel. – Cele Sapte Surori

In acea perioada, mi s-a explicat ca, daca nu preluam comanda asupra sistemului nostru energetic in 5D… in care suntem in intregime in momentul de fata… prin programare prin intentie, devenim ceea ce Surorile numesc un „produs al mediului nostru”. Asta insemnand ca ramanem in starea de potential ne-manifestat, daca nu ne programam cu intentii exacte si constiente. Daca nu reusim sa ne controlam constient fiinta fizica si non-fizica, pur si simplu ne vom adapta la frecventele existente in jurul nostru. Si cine vrea sa faca asta, in aceste vremuri de pe planeta???

Creatia constienta atrage dupa sine autoritatea IUBIRII, prin intermediul inteligentei particulei sacre, care ii este accesibila fiecaruia dintre noi, iar acea inteligenta (IUBIRE) este dirijata acum, cu ajutorul gandurilor noastre. Mentinerea unei realitati pentadimensionale, in timp ce existam intr-o lume tridimensionala, impune sa intelegem ca suntem total responsabili de creatiile noastre si ca inclusiv celulele noastre reclama participarea noastra (mentala), ca sa functioneze in mod favorabil. – Cell Speak™

Acest lucru este foarte real. De curand, constat ca uneori trebuie sa „ma programez” chiar sa dorm… ca trupul meu va ramane treaz in „starea creativa”, daca eu nu ii spun sa faca altceva. Si ca trebuie sa-mi amintesc sa creez fiecare situatie, asa cum vreau eu ca ea sa fie.

In cazul in care nu preluati controlul constient al bio-campului vostru – cel care va guverneaza si functiile celulelor – veti cadea prada energiilor din jurul vostru.  – Cele Sapte Surori

Odata cu aplicarea acestei cunoasteri, ne putem muta in taramul stapanirii planului fizic si ne putem, in sfarsit, optimiza (noua) experienta umana. Unicul si cel mai important fapt din 5D este sa cream, potrivit autoritatii noastre… sa invocam fortele universale ale creatiei, ca sa materializeze vointa noastra… nu vointa „universului”, deoarece, in realitatea existenta, nu exista asa ceva. Universul este in fiecare dintre noi… este orice reflexie (5D) a noastra sau orice proiectie (3D) a noastra.

Nu mai este vorba sa fiti victima creatiilor voastre, ci un factor de decizie, daca vreti. Etapa prin care tocmai ati trecut a ilustrat foarte elocvent acest fapt.  – CSP

Urmatorii pasi

Bun, asadar… ce facem acum? Doua lucruri pe care le-am aflat este ca, de acum si pana la echinoctiu, vom continua sa fim incurajati, sprijiniti (cititi: fortati) sa ne asumam responsabilitatea deplina pentru absolut orice ramasite de victimizare, din viata noastra si din structura corpului. Fara exceptii. Iar asta include „povestea inaltarii” noastre. Nu ne putem elibera de procesul de inaltare, daca continuam sa fim concentrati pe povestea lui si primesc multe atentionari ca acum ne putem indrepta cu eficienta forta gandurilor, dincolo de inaltare, asupra a „ceea ce dorim sa cream, in aceasta noua etapa a energiei”. Corpul nostru continua sa ne ajunga din urma, da… cel putin asa percepem acest culoar de „timp”… dar am senzatia ca viteza cu care se desfasoara acest proces celular are multa legatura cu locul in care ne sunt gandurile. In plus, daca urmatoarea faza se refera, in totalitate, la (co)creatia fizica, atunci, acolo trebuie sa ne fie gandurile in momentul de fata, ca sa atragem spre noi, aceasta realitate.

In sectiunea urmatoare, Consiliul are multe de spus despre acest lucru, dar daca aveti nevoie de sfaturi practice, sugestia mea e sa acceptati sa faceti alegeri (de zi cu zi) diferite. Un lucru pe care am inceput sa il exersez – si care pare a reusi sa puna in miscare noul avant – este sa spun da, la lucruri la care de obicei spun nu… chiar si atunci cand nu pare sa fie inca placut (genul de lucruri, simuleaza, pana cand reusesti… care, pana acum, pentru mine nu a functionat NICIODATA). Am inceput incet sa spun da acelor lucruri la care m-am impotrivit in timpul „acestei calatorii” sau la care am simtit, de-a lungul anilor, ca mi-e imposibil sa particip (cum ar fi sa-mi spal parul). Am observat ca aceste lucruri nu mai sunt cu adevarat imposibile… dar eu continuam sa cred ca sunt, asa ca am ramas blocata in rutine suparatoare si am ignorat imboldurile care imi spuneau ca tot ceea ce doresc DEVINE de fapt posibil, DACA le dau energie dorintelor mele – si nu fricilor.

Daca va ajuta, tineti un jurnal cu toate lucrurile la care spuneti nu, in mod inconstient sau de obicei… apoi, unul cate unul, incercati sa faceti contrariul si vedeti cum vi se potriveste. Macar singurul lucru bun este ca veti dobandi multa claritate despre felul in care va impiedicati sa avansati. Lista mea de „limitari asociate inaltarii” e mai lunga decat am fost eu pregatita sa vad, dar a avut cu siguranta darul de-a ma aduce cu picioarele pe pamant si a fost un punct de plecare, necesar. La fiecare da, e posibil ca victima voastra interioara sa incerce sa va convinga ca „aveti mai multa munca de facut” sau ca inca sunt prea multe cauze sau forte „externe”, care va impiedica sa va accesati si sa va creati Utopia… bla, bla, bla… asa ca fiti pregatiti sa ii spuneti ca toate astea sunt scorneli, dar faceti si sustineti noi alegeri. Veti constata ca fiecare pas micut pe care il faceti – chiar daca pare prea precaut – va va conduce la urmatorul, pana cand, in cele din urma, veti descoperi ca creati neinfranati, ca adevarati magicieni ce suntem cu totii. Oricat de inconfortabil poate fi sa iesi din orice zona de confort, fara indoiala ca nimic NU e mai neplacut, decat sa ramai prins in ea.

In viata mea, eu numesc asta „creatie gen a pune carul-inaintea-boilor”, in care incepi sa intreprinzi actiuni mici in directia dorintei tale, pana ce se materializeaza. Si e nevoie de curaj, de disciplina, concentrare si angajament, ca sa creezi astfel, dar amintiti-va ca in 5D cream din nimic, din potentialul absolut… nu asteptam sa vina dovada despre ceea ce este posibil, ci cream ceea ce este posibil. iar toate astea sunt acum posibile…. Puneti deoparte cateva mici schimbari biologice, care ne mai asteapta. Cat despre 21 decembrie, energiile minunate ne sunt disponibile ca sa ne JUCAM cu ele, dar, ca intotdeauna, nu este o intreprindere pasiva – si cine ar vrea ca ea sa fie asa? Intregul scop al acestei calatorii este sa ne cunoastem la acest nou nivel de realizare si sa ne BUCURAM de el. Va amintiti ce inseamna distractie, da?

Pentru aceia dintre voi care, la fel ca mine, e posibil sa aiba nevoie sa li se aminteasca:

distractie,  substantiv = bucurie, amuzament sau placere plina de voie buna

Referitor la distractie… imi place ca Kate Street, despre al carei comentariu de pe site am vorbit, numeste acest proces „Opposite George”*:

Fiti „Opposite George!” (referire la serialul Seinfeld) ASTA e cheia! Sa spunem DA, atunci cand am fi spus nu (de frica) in trecut si sa spunem NU, atunci cand am fi spus da (de frica) in trecut. Am citit de curand ca, pentru a accesa noile informatii, trebuie sa ne cream noi circuite neuronale in creier ~ lucruri simple, cum ar fi sa te speli pe dinti cu cealalta mana si sa mergi la magazin pe o ruta diferita, pot crea cu usurinta acele circuite. Da! Fiti Gigi contra, ignorati instinctele care ne mentin in frica si lasati sa inceapa expansiunea!

[* Opposite George – este o abordare a lui Seinfield, de transformare totala a vietii. Fanii episoadelor tv Seinfeld (din anii 93-94) isi amintesc de episodul in care George ajunge la concluzia ca fiecare decizie pe care a luat-o vreodata a fost gresita si ca viata lui este exact opusul celei care ar trebui sa fie. George ii spune acest lucru lui Jerry, care il convinge ca „daca fiecare instinct pe care il ai este gresit, atunci opusul lui ar trebui sa fie corect”. Atunci, George se decide sa inceapa sa faca exact opusul a ceea ce ar face in mod normal, obtinand rezultate uimitoare. N. tr.]

Daca simtiti, totusi, ca inca nu va puteti ridica de sub gravitatia din 3D, lasati-o ca mai intai sa va duca in jos… pana la capaaaat. Dar abandonati-va in fata ei, in mod constient, stiind ca pasiti pe usa catre noua voastra viata – si va promit ca EXISTA un capat. Atunci cand veti ajunge la el, veti sti, pentru ca va fi resimtit ca o moarte, in care nu e absolut nicio bucurie sau vreun motiv de a ramane aici, nicio legatura cu nimic din aceasta lume si ca NICIUN lucru pe care il posedati nu v-ar mai putea tine pe aceasta planeta. Odata ce acceptati sa capitulati si in fata acestei stari, abandonandu-va de bunavoie sinele (3D), neantului, sunteti liberi. Dupa acel moment, nu e totul chiar curcubee si fluturi, dar exista o stabilitate, o siguranta care creste si preia controlul – iar odata cu ea, apare capacitatea de a face noi alegeri.

Aceasta tranzitie in care suntem atat de adanc cufundati nu se refera la pierderea credintei sau la ajungerea la o alta decizie, despre locul in care suntem… ci inseamna sa fii indeajuns de neinfricat, ca sa curgi cu ceea ce este, in timp ce ii dai voie „procesului” sa se desavarseasca de la sine. Vor exista mai multe obstacole neprevazute, in mod sigur… dar ca sa le induram, vom fi protejati intr-o stare de IUBIRE. Vechiul Pamant nu mai este terenul nostru de joc, dar daca avem treburi (3D) neterminate la care avem de contribuit, trebuie sa ne ocupam de ele. Dupa incheierea acelor vechi contracte, vom fi liberi sa navigam in apele 5D.

Din experienta mea, orice suferinta inseamna impotrivire… la faptul ca lucrurile sa nu ajunga la limita cea mai de jos. Ne temem atat de mult sa ajungem la fund, incat prelungim agonia, – atunci cand, in realitate, tot ce se intampla este ca eliminam orice co-dependenta de sursele externe de bucurie, astfel incat sa obtinem acea Sursa de sustinere, aflata inauntrul nostru. Si sunt sigura ca aceia dintre voi care cititi aceste randuri ati remarcat deja ca, oricum, chiar nu exista bucurie pe care sa o aveti din altceva din afara voastra insiva… asa ca, la ce bun sa asteptati? In 5D, timpul este o iluzie, aici nu exista nimic pentru care sa „astepti”…. in afara de noi insine. Este vorba despre gasirea curajului de a va lasa sa cadeti (cititi: simtiti) in abis (oricum, acela e locul in care mergem sa cream orice lucru) si sa smulgeti plasturele acela nenorocit, de pe vechea rana de baza, odata pentru totdeauna.

Pentru aceia care si-au terminat munca anevoioasa, mai aflu ca perioada de acum si pana la echinoctiu va fi mai mult o perioada de pregatire… imaginea pe care ei o dau este cea cu pregatirea unui nou copil de fi nascut, adus acasa pentru prima oara si necesitatea ca totul sa fie aranjat, stabilit, structurat, simplificat si in ordine, astfel incat, atunci cand bebelusul vine, sa putem fi suficient de organizati, ca sa ne petrecem tot timpul cu fiinta lui pretioasa.

Un mesaj special din partea CONSILIULUI SUPERIOR PLEIADIAN si a Ierarhiei Spirituale

Partea a doua (ii multumim Anei Nicolai)

In incheiere – si aproape ca nu mai voiam sa fac asta – dar Consiliul Suprem Pleiadian m-a rugat sa va ofer direct aceasta transmisie, fara interpretarile mele umane, astfel incat sa puteti primi frecventele nefiltrate, care sunt codificate In mesajul lor:

Asadar, acum, iata-va in acest nou punct din timp si spatiu, la acest nou nivel de constienta, care va recrea toate lucrurile din realitatea voastra si va spunem In mod empatic, pentru a doua pana la ultima oara¦ Bun venit Acasa, dragi frati si surori!

Vedeti voi, ceea ce a fost mereu realitatea voastra va este abia acum revelat, intr-o maniera pe care o puteti accepta, pentru ca acesta este nivelul de constienta la care sunteti capabili sa intelegeti clar, sa cuprindeti In bratele voastre faptul ca voi creati totul, absolut totul¦ inclusiv universul, cosmosul, Soarele, Luna, stelele¦. da, da¦ toate creatiile VOASTRE colective! Cum simtiti acest lucru, atunci cand va ganditi la el, ca sa va formati o parere? Va simtiti deja bine cu el? Fericiti sa onorati acel nivel de putere creatoare launtrica?

In rapoarte din trecut, v-am spus ca, intr-adevar, veti fluctua in si in afara constiintei 5D, ca veti intelege ca sunteti In 5D, de fiecare data cand sunteti foarte constienti ca VOI creati totul. Ei, ia ghiciti?Acum sunteti AICI¦ in aici si ACUM. Simtiti profunzimea de aici?

Asa ca, va intrebam¦ ce veti crea acum, ca sunteti pe deplin aici si ACUM, In AICI si acum? In ce fel vor fi diferite creatiile voastre, avand aceasta noua cunoastere integrata in fiinta voastra, in carnea si sangele vostru? Veti crea o lume care este inferioara acestei intelegri? Veti crea o lume care egaleaza aceasta intelegere? Sau veti crea o lume care va fi, poate, chiar superioara acestei intelegeri?

Intrebam pentru ca, in ultima instanta, este si a fost intotdeauna alegerea VOASTRA, creatia voastra. Insa acum¦ da, acum stiti asta. Acum aveti o traire a acestei intelegeri.

Mai mult decat atat, toti sunteti acum intr-o pozitie de mare autoritate. Autoritate asupra vietii voastre, asupra vietii altora “ intr-o oarecare masura “ si chiar autoritate asupra lumii voastre.

Sa explicam, in cateva cuvinte¦

Atunci cand afirmam ca sunteti intr-o pozitie de autoritate, vrem sa spunem ca ea exista prin decret divin si ca un rezultat al capacitatii voastre interioare de a vedea, de a accepta si de a trai conform adevarului. Atunci cand este manifestata din IUBIRE, aceasta aptitudine are capacitatea reala, alchimica, de a se supune ordinului vostru. Ea nu este vreo platitudine new age, ci, prin virtute divina, adevarul fizicii, mecanica universului vostru de la acest nivel.

Va spunem acestea, nu ca sa starnim un sentiment de superioritate, In vreun fel¦ caci acest lucru ar starni doar un sentiment de inferioritate fata de Dumnezeul dinauntrul vostru. Evident ca acea separare nu poate fi sustinuta aici. Ceea ce noi spunem este ca multi dintre voi sunteti acum intr-o pozitie divina, de a revendica folosirea particulei sacre¦ particulei adamantine sau particulei Dumnezeu. Pe masura ce dobanditi autoritate divina, pe langa faptul ca va creati lumea, prin comanda fortelor universale, cea a esentei adamantine¦ prin decret divin, veti dirija si legile universului, in directia vointei voastre.

La venirea echinoctiului, fiecare dintre voi “cei care sunt pregatiti si au atins acest nivel de creatie divina“ isi va elibera, In realitate, SINELE de reziduuri. Odata ce v-ati aliniat total cu energeticele creatiei constiente (5D), versus energeticele creatiei cauzale (3D), veti continua sa va creati lumea potrivit dorintelor voastre si  nu a fricilor voastre.

Fireste ca acest nou nivel de creatie reclama un grad de responsabilitate, de discernamant, dar numai cei cu inima curata vor avea aptitudinea de-a activa capacitatile depline ale particulei de lumina, a Sursei divine. 

Acum, spunand aceasta, va prezentam totodata ideea ca, aceia dintre voi care ajungeti la aliniere cu divinitatea “ intrupand esenta celui mai luminos aspect, sinele vostru Christic “ si va aliniati, treptat, cu viziunile voastre Christice pentru lume, va rugam sa fiti constienti ca, pentru voi, aceasta perioada este una de mare eliberare, de lepadare de vechile voastre piei, de renuntare la greutate. Acum invatati cum sa folositi, In favoarea voastra, fortele de creatie si acesta, prieteni stelari, acesta este timpul In care sa va eliberati de orice complicatii ramase. In acest scop, noi mergem alaturi de voi.

Acestea fiind spuse, sa stiti ca, desi lumea vi se va parea a fi mai stralucitoare, veti observa ca, de fapt, va erupe mult intuneric, ca rezultat al luminii voastre. In realitate, prin natura voastra luminata, solutionati mai exact, ii lamuriti pe ceilalti de aspectele lor inconstiente, de intunericul din ei le luminati umbrele de limitare si asta, dupa cum bine stiti, nu e o experienta placuta. La aceasta, adaugam nu va temeti sa starniti acest intuneric din altii. De fapt, delectati-va cu el. Fiti mandri spiritual de capacitatea voastra de a-i elibera pe altii de aceasta suferinta, de aceasta greutate, de aceasta povara, caci cu siguranta ca ei ar vrea si ar face acelasi lucru pentru voi, daca ar sti.

Nu insistam ca voi sa iesiti in lume in acest scop, nu ci, mai exact, doar sa stiti, doar sa pastrati mereu in voi constienta ca aveti capacitatea de a transmuta intunericul, cu fiecare pas al vostru, cu fiecare cuvant al vostru, cu fiecare imbratisare a voastra. Asta este cine sunteti, nu ceea ce faceti. Intelegeti  diferenta, discipoli? (grimasa) Radem, pentru ca, in mod sigur, nu mai sunteti discipoli.

In incheiere, prieteni de Lumina, fiinte de Lumina, familie de Lumina¦ va aducem marea binecuvantare a bucuriei eterne. Bucuria care va deveni voi ESTE voi. Este aspectul vostru, la care ati muncit de foarte mult timp ca sa il imbratisati¦ caci, intr-adevar, dragilor, ACESTA e premiul pe care l-ati urmarit mereu! dulceata premiului (razand)¦ dulceata care va motiveaza a fost intotdeauna VOI.

Exista o energie a IUBIRII, care depaseste cu mult tot ce v-ati putea imagina pe aceasta planeta, iar ea exista acum inauntrul vostru, in carnea si oasele voastre. Aceasta esenta, aceasta radianta divina, aceasta splendoare este in intregime VOI si incepe sa unduiasca prin corpul vostru fizic, in moduri palpabile. Pentru asta v-ati straduit. Aceasta este energia gratiei divine. Este partea din voi care se delecteaza atat de mult sa fie om¦ partea de copil inocent din voi, care e foarte exuberanta cu aptitudinea de a crea cu bucurie, de a exprima, de a trai existenta. Doar sa fie. Creand. Doar sa creeze. Iubind. Doar sa  iubeasca.

Toate acestea sunt aici si ACUM, In AICI si acum! Mereu a fost asa, insa emotia din aceasta noua etapa este ca VOI ati creat-o tot timpul, creand calatoria In sine, ca sa va reamintiti ceea ce ati STIUT MEREU ca este ADEVARAT. (razand)

Asa-i ca e incantator?Asa-i ca e grandios?

Iubiti omologi¦ fiecare dintre voi, care rezoneaza In intregime cu aceste cuvinte, cu cuvintele pe care vi le transmitem, plini de incantare, prin intermediul iubitei si dedicatei noastre traductoare “sora noastra stelara pleiadiana, purtatoarea de cuvant pentru astfel de adevaruri celeste“ va spunem acestea¦ care e lumea in care doriti sa traiti acum? Acestea sunt gandurile pe care trebuie sa incepeti sa le puneti pe hartie¦ (zambind)¦ in limbajul vostru familiar. Acestea sunt primele cuvinte care ii vor fi adresate universului, despre creatiile voastre constiente. Faceti ca ele sa conteze, spunem noi! Acum nu e timpul sa ganditi la scara mica, ci sa visati la o scara chiar mai mare decat va vor ingadui visele voastre. Cu siguranta ca e timpul sa spargeti tiparul, da?

Acum e timpul sa incepeti sa va rescrieti viata da, simtim ingrijorarea ca nu v-a mai ramas timp, dar nu-i asa. Inca mai este timp ca sa creati tot ceea ce aceasta viata va rezerva, dar trebuie sa incepeti sa va intrebati sincer¦ ce anume va doriti acum? Pentru ca, din nou, va amintim ca de aceea ati creat, mai intai de toate, universul¦ ca sa le dati creatiilor VOASTRE, ordinul vostru! V-am auzit rugaciunile pentru mai bine si mai mult, pentru alinare si abundenta, pentru libertate si iubire¦ dar retineti ca voi definiti toate lucrurile. Ce inseamna pentru voi, mai exact, aceste lucruri, acum?

De asemenea, vrem sa va aducem in atentie faptul ca multe daruri spirituale noi se trezesc acum in voi¦ exista o deschidere fata de stratul divinitatii voastre Christice, care va furniza, in curand, numeroasele daruri rafinate ale exaltarii.

Va facem constienti de aceste lucruri, cu intentia de a va ajuta sa intelegeti ca aceste noi daruri sunt menite sa va ajute pe fiecare dintre voi, In noile voastre creatii. Dupa echinoctiu, urmeaza o perioada in care va asteapta trei luni de practica, care va vor da, intr-adevar, posibilitatea sa va descatusati alchimia, in lumea voastra personala¦ inainte sa aduceti aceste daruri in slujba altora.

Va rugam sa folositi aceasta perioada ca sa va aduceti lumea exterioara in aliniere cu radianta voastra divina¦ sa oglinditi, pe cat de mult posibil, adevarul sinelui vostru autentic, in tot ceea ce sunteti si faceti. Folositi aceasta etapa, ca sa va pregatiti sa apareti in lume cu intreaga voastra divinitate, cu armura voastra demontata si cu IUBIREA voastra de slujire de sine, pe care sa o impartasiti cu cei apropiati voua. Doar dupa ce veti fi autonomi¦ plini, realimentati cu Lumina propriei divinitati¦ doar atunci ar trebui sa impartasiti aceasta radianta cu altii, intr-un mod mai lumesc.

Fiti perspicaci in relatiile voastre, dragilor, caci noi va suntem doar aliatii alesi pentru aceasta noua etapa din calatoria voastra, insa alegerile pe care le faceti va apartin In totalitate. IUBIREA noastra pentru voi ne-a desemnat drept aliati ai vostri, luptatori ai multor natiuni stelare, care au venit sa slujeasca ca precursori ai unei noi omeniri.

Mai presus de toate, va rugam sa ii aduceti cat de multa bucurie puteti aduna, in primul rand vietii voastre, sa va incarcati pe voi si caminele voastre cu energia de ACASA.  Apoi, pe masura ce dobanditi autoritate asupra vietii voastre fizice si a intregii magii si a miracolelor pe care voi insiva vi le-ati lasat mostenire, atunci, din strafundul fiintei voastre, va veti simti indatorati “mai exact, inspirati“ sa impartasiti aceasta plenitudine cu lumea. Deja sunteti in contact cu acest adevar.

In aceste clipe ce urmeaza, stati sa va incalziti in radianta IUBIRII, ca sa va revendicati drepturile voastre din nastere, date de Dumnezeu si ca sa aratati, prin viu exemplu, care este cu adevarat sensul real al lui Christos cel inaltata. O lume necunoscuta va face semn, dar nu va fie teama.

Suntem Consiliul Suprem Pleiadian si va transmitem acest mesaj, dupa cum a fost stabilit de Ierarhia Spirituala si Casa lui Christos. Asteptam aparitia voastra!

 ThinkWithYourHEART.com ©Expect Miracles, Inc. 2012  Toate drepturile rezervate. Permisiune oferita de a copia si redistribui DOAR VERSIUNEA GRATUITA a Raportului 5D, cu conditia sa ramana integral si neschimbat continutul, sa se recunoasca total meritul autorului si sa fie distribuit gratuit.

Sursa: Newsletter Editura For You. Traducere de Ana Nicolai.

 

Advertisements

Noul si vechiul. Si puntea dintre ele: distrugerea

Traim clipe decisive acum si aici, care nu doar ca vor determina evolutia nostra si reusita misiunii noastre, dar vor duce intreaga umanitate mai departe, spre o noua dimensiune pe care atat ne-am dorit-o si creat-o. Mai mult ca niciodata, este timpul sa ne schimbam. Ce inseamna schimbare? Schimbare inseamna debarasarea de trecut in favoarea prezentului etern, a noului si a necunoscutului. Asa cum iti schimbi hainele si trebuie sa le dai jos pe cele folosite si uzate ca sa le iei pe tine pe cele curate si confortabile, asa si schimbarea din tine trebuie sa inlocuiasca vechiul cu noul.

Daca e ceva ce am invatat mai puternic si mai clar din calatoria mea spirituala de pana acum, acel lucru este ca noi ne cream realitatea, si nimeni altcineva. Orice am experimentat vreodata este creatia noastra si prin aceasta suntem dumnezei-creatori. Si aceasta realitate pe care o cream noi cuprinde trecutul cu toate partile lui bune sau rele, cuprinde prezentul cu starea noastra actuala, cuprinde viitorul cu tot ce ne aduce el. Realitatea pe care o cream este oglinda noastra si reflecta tot ceea ce noi suntem in interior: iubire, compasiune, speranta, visare, creativitate, umanitate, solidaritate, ganduri pozitive, iertare, pace interioara, incredere si credinta, dar in acelasi timp reflecta si neiertarea, energiile negative cumulate, blocajele, gandurile negative, conflictele exterioare, neincrederea, egoismul, violenta, emotiile reprimate, temerile, intunericul si frustrarile. Exista o conexiune atat de puternica intre interiorul nostru spiritual si realitatea vietii noastre incat daca in noi este un conflict de orice natura, el se va manifesta la exterior imediat sub o forma sau alta si inamicul va aparea in persoana cuiva. Realitatea pe care o experimentam este cea mai buna oglinda a noastra. Doar uita-te in jurul tau, cum decurge viata ta, ce relatii ai, si vei stii ce sa incurajezi sau sa repari in interiorul tau. Da, asta inseamna ca pentru orice se intampla in viata ta, tu esti responsabil. Inseamna ca daca ceilalti se poarta cu tine rau, tu o ceri – si de ce o ceri? nu pentru ca esti sadic, ci pentru ca ai nevoie de ajutor sa te trezesti, sa inveti ceva, sa mergi mai departe, sa te schimbi. Mai este un lucru pe care l-am invatat: oamenii se trezesc doar in urma unor socuri mai mici sau mai mari ( certuri, rupturi, pierderi, despartiri, boli, singuratate, nedreptati, violenta, razboi, moarte). Doar pusi in fata unor astfel de socuri se opresc si se intreaba: de ce trec prin asta? merit eu asta? cine sunt? care e rostul meu? care e drumul meu? Acestea sunt intrebarile care resusciteaza spiritul si reprezinta primii pasi in transformarea spirituala.

Am ajuns sa vorbesc despre socuri, ceea ce duce mai departe la subiectul articolului acesta: vechiul si noul.

In aceste zile cand schimbarea este necesara si prezenta in fiecare clipa din vietile noastre, vechiul duce un conflict neincetat cu noul. Vechiul, sustinul de mental si de atasamentele noastre, vrea cu orice pret sa ramana. Iar mintea noastra este perfect convinsa ca vechiul inseamna stabilitate, siguranta, fericire si echilibru. Dar este doar o iluzie a egoului care nu vrea sa isi piarda sursa de hrana principala: vechiul. Ego-ul este suma experientelor si cunoasterii tale anterioare, el este construit din vechi, din ceea ce stii deja, din modele invechite, din frici neeliberate, din regrete, din tot ce in trecut te-a ranit si nu ai uitat. Cum ar putea ego-ul sa te lase sa te eliberezi de vechi, de trecut? Ar insemna sa isi taie singur craca de sub picioare. Si atunci, undeva in tine, in mintea ta mai exact, urla disperata vocea lui, care iti spune ca tu esti vechiul, ca trecutul te defineste, ca trecutul este echilibrul si stabilitatea de care ai nevoie. In incercarea noului de a patrunde in tine si in viata ta, el se izbeste de ego. Ego-ul iti sopteste perfid la ureche ca noul nu e bun, ca noul e nesigur, ca noul te poate lasa fara nimic, ca noul nu e de incredere, ca ar trebui sa ramai asa cum esti, cu ce ai si ce stii – in fond, si la urma urmei, ce iti trebuie mai mult? Nu esti fericit asa? Dar tu stii raspunsul: nu, nu esti. Tu stii ca esti mai mult de atat, ca in tine se afla un miez la care inca nu ai ajuns si ca potentialul tau e inca nedescoperit, plus ca viata ta trebuie sa fie mai buna de atat.

Noul este necunoscut, da. Dar ce nu este necunoscut in Univers? Universul este in continua expansiune si Dumnezeu, ca si noi – manifestarile lui – este in continua expansine. Nici macar Dumnezeu nu stie totul. El ne-a creat ca sa se experimenteze pe el la diferite niveluri. Daca ar fi stiut cum este El la acele niveluri deja, nu ne-ar fi creat. Asa cum noi, ca spirite divine, ne-am creat existente paralele in diferite dimensiuni si lumi pentru a ne experimenta multidimensionalitatea si a ne cunoaste creatia materiala pe care noi insine am proiectat-o. Necunoscutul inseamna depasirea barierelor cunoscutului, inseamna sansa si potential, inseamna oportunitatea de a crea ceva ce nu a mai fost creat, inseamna noi aspecte ale existentei care ne vor aduce diversitate, evolutie si bucurie interioara. Noul este ceea ce inima primeste si foloseste pentru a creste si a vibra iubire in jurul ei. Noul este ceea ce ne permite sa fim mai buni si sa avem sansa sa ne autodepasim. Unde a fost vechiul nu se mai poate face nimic, decat curatenie.

Daca vine o inundatie si iti matura casa, va lasa in urma doar noroi si mizerie. Si atunci ce faci in mod natural? Vrei sa continui sa traiesti, vrei sa mergi mai departe. Nu vei ramane pentru tot restul vietii tale sa jelesti ravagiile facute de inundatie. Nu. Te vei apuca sa faci curat, sa scoti apa ce a mai ramas, sa cureti mizeria si noroiul si sa arunci lucrurile care nu mai sunt bune sau care au inceput sa mucegaiasca. Vei face curat bine-bine, si apoi vei pune o zugraveala noua pe pereti, vei aduce mobila noua, covoare noi, un pat nou…Asta e calea naturala a vietii. Vechiul si ravagiile facute de el se inlatura si se inlocuieste cu nou pentru a putea continua sa traiesti. Precum spune inteleapta sintagma: “Precum in Cer asa si pe Pamant”, tot ceea ce se intampla in dimensiunile superioare si oriunde in Univers, se manifesta guvernat de aceleasi principii, modele si legi universale si pe Pamant, in cele mai diverse forme. De exemplu, cand ni se strica ireparabil un lucru, il inlocuim. Ce rost are sa adunam si sa tot adunam lucruri vechi si inutile? Vrem lucruri care sa mearga bine si sa ne foloseasca fara batai de cap. Acelasi lucru este valabil si in Univers. Cand un lucru nu functioneaza bine, se inlocuieste cu unul nou, dar asta nu inseamna ca cel vechi dispare. Cel vechi se transforma, se recicleaza, se aduce la un alt nivel. Cum? Prin distrugere. Se intoarce la Sursa tuturor lucrurilor, in Matricea Vietii, unde dispare intr-un vid al nonexistentei asemanator unei gauri negre, si de acolo iese transmutat in energii pozitive care vor fi baza unor noi creatii divine. Si pe Pamant se recicleaza lucrurile si se fac lucruri noi din ele, nu e asa? 🙂 Cum spuneam, precum in Cer, asa si pe Pamant. Pentru a duce viata la un nou nivel de experienta, este necesar noul. Nu spun ca vechiul e inutil. El si-a facut treaba la vremea lui. A venit, ti-a dat lectiile,darurile,directia de mers, socurile de care aveai nevoie, ti-a transmis mesajul – dar apoi trebuia sa iasa din cadru si tu sa traiesti intr-un prezent continuu. Insa ego-ul nu a permis asa ceva.

In urma cu niste randuri spuneam ca vechiul se inlatura si se recicleaza prin DISTRUGERE.

Distrugerea este un lucru extraordinar de pozitiv. Noua, oamenilor ne este frica de distrugere. O vedem ca pe ceva rau, care nu aduce beneficii. O asociem cu moartea. Dar ce e moarte? Este usa pe care o deschidem spre renastere sau reintoarcere Acasa. Acelasi lucru este si distrugerea. Diferenta este daca distrugerea vine natural, ca o interventie divina sau este facuta de mana omului. In cele mai multe cazuri, omul distruge dintr-o sete nesanatoasa de a sabota creatia, de a isi aduce frustrarile si fricile in plan material. Omul distruge pentru ca ii da senzatia de putere absoluta. Insa nu este decat o senzatie nascuta din contactul cu creatia. Distrugerea umana egoista si psihotica nu este decat opusul creatiei. Lovind in creatie, dizolvand creatia, simti ca ai putere. Dar senzatia vine din faptul ca ai atins creatia, ca ai modelat-o (chiar daca ai modelat-o in praf, suferinta, durere si ruine). Creatia este misiunea ta, este cine esti. Tu de fapt ar trebui sa fiu creator divin, constructiv, ca si Dumnezeul tau. Ai inteles gresit ideea: nu distrugand faci ceva maret, ci creand. Nu stiu daca intelegi exact ce vreau sa spun. Sa zicem ca un copil face un castel din nisip. Tu vii si i-l darami. Daca esti un om rautacios si ranit, gestul tau iti va provoca bucurie si o senzatie de putere. Copilul construia castelul, tu ai daramat castelul. Amandoi ati avut acelasi punct de contact, acelasi material de lucru: nisipul – materia si energia, dar ati actionat diferit asupra lui. El il ridica spre cer, tu l-ai rapus spre pamant. Copilul se bucura ca ridica un castel din nisipi, tu te bucuri ca ai doborat un castel din nisip. Nisipul si-a facut datoria: a bucurat doi oameni, in moduri diferite – pentru unul s-a format in sus, pentru altul s-a avantat spre pamant. Distrugerea ta este opusul creatiei, si precum intunericul este opusul luminii, inseamna ca precum intunericul inseamna absenta luminii si nimic altceva, si distrugerea ta inseamna absenta creatiei si nimic altceva. Am putea spune ca distrugerea umana este o forma a creatiei, si ca omul este pacalit de ego-ul lui sa creada ca este altceva.

Insa, distrugerea naturala, divina, care este pura forta a Universului, este un dar.

De fapt, prin tot acest articol, incerc sa va spun ca fara distrugere nu o sa avem ascensiune. Orice mare pas din evolutia umanitatii, orice purificare a planetei, orice ridicare vibrationala, s-a facut in urma unei distrugeri. Noul si-a facut loc si a distrus vechiul, altfel nu am fi cunoscut evolutia si ne-am fi dus spre disparitie si involutie. Un exemplu major este cel al Atlantidei. Cand oamenii de pe Atlantida au luat-o pe o cale gresita si au inceput sa isi faca rau lor si planetei, a fost nevoie de o mare distrugere a sistemelor pe care isi construisera viata, de o distrugere a lumii materiale, de o schimbare a polilor magnetici care a dus la reasezarea placilor continentale si la inundatii catastrofale pe intreaga suprafetei planetare. Dupa aceasta distrugere necesara, planeta si cativa dintre oamenii de atunci au supravietuit, insa lumea a capatat o noua fata si o noua cale de urmat, cale care a ajuns pana aici in zilele noastre, pentru a da umanitatii o noua sansa de a trece la un nou nivel de constiinta.

Distrugerea sistemelor actuale politice si sociale, financiare, militare, de gestionare a resurselor, este absolut necesara. Distrugerea conceptelor si principiilor egoiste si marunte pe care ne-am construit existentele si pe care le-am preluat din stramosi, se cere urgent.
Distrugerea ustensilelor si metodelor de tortura, privare de libertate, constrangere, sclavie si indoctrinare, este absolut necesara. Distrugerea sistemelor de credinta si a religiilor impuse si urmate orbeste, este obligatorie. Distrugerea energiilor negative pe care le-am ingropat in noi acum multi ani si pe care le-am purtat inconstienti si dependenti, este vitala. Distrugerea viziunii limitate si egoiste despre viitorul umanitatii este un pas important. Toate acestea se vor desfinta, vor cadea precum castele de nisip,se vor evapora si vor fi atrase spre Sursa tuturor lucrurilor pentru a fi transmutate in energie creatoare. Nu vom trece in dimensiunea a 5-a fara aceasta distrugere. Este nevoie de distrugere pentru a face loc creatiei sa se manifeste la un nou nivel. Daca ai o casa veche si subreda, plina de paianjeni si de stihii ale trecutului, si vrei sa construiesti una noua si frumoasa, mai mare si mai incapatoare pentru cei dragi si pentru noul tau stil de viata, va trebui sa o darami pe cea veche din temelii si sa construiesti in locul ei. Despre aceasta distrugere va vorbesc. Distrugerea care curata locul pentru a precede creatia divina. Nu e nimic rau in ea, ci din contra – noi o asteptam de mii de ani. Noi am planuit-o, cerut-o in rugile noastre pline de speranta, si noi am creat-o. Stim adanc in spiritele noastre ca ea ne va pregati locul pentru a impamanta aici noua lume a iubirii.

Veti experimenta distrugere in toate aspectele vietilor voastre: veti pierde bunurile materiale (distrugere a sistemului financiar si material pamantesc), veti pierde relatii ( distrugere a sistemului social nesincer si eliberare de legaturi karmice), veti fi martorii declinului politic si institutional (deja se intampla peste tot), veti suferi operatii si boli vor iesi la suprafata ( distrugerea vechilor blocaje energetice care va tineau din evolutie – daca intelegeti mesajul adus de boala va veti vindeca fara indoiala) si multe altele pe care nu trebuie sa le vedeti ca incarcate de drama si dureroase,ci ca evenimente care va aduc eliberare si va curata calea spre ascensiunea spirituala catre dimensiunea a-5a. Aceasta distrugere se va petrece in timp ce vom trece prin dimensiunea a4-a. Unii dintre noi sunt deja in dimensiunea a 4-a de cativa ani, mai ales din 2010, iar altii inca nu au pasit in ea, dar cu siguranta vor pasi in decembrie 2012. Nu toti evoluam simultan si similar. Cum am mai spus acum o vreme in articolele mele, dimensiunea a4-a este una de tranzitie, de purificare, de alegere profunda a ceea ce vrem sa experimentam, fiindca in dimensiunea a4-a incepem sa traim ca realitate exact ceea ce suntem si oglindim in afara si ceea ce gandim si visam.

Chiar daca vom trai personal sau vom fi martorii acestei distrugeri generale, nu trebuie sa ne temem de ea sub nicio forma, si sa cadem in extrema fricilor si deznadejdii. Sa nu uitam, ca odata ce distrugerea se intampla, ne aflam in dimensiunea a 4-a in care orice gandim, simtim si visam se materializeaza foarte repede. Daca simtim si gandim frica, deznadejde, panica, durere si depresie, vom crea o realitate intunecata care ne va bantui. Daca in schimb simtim si gandim bucurie ca ceea ce e vechi si nefunctional se inlatura, speranta ca va fi bine, iubire si recunostiinta pentru tot si toate, relaxare si calm, credinta…atunci vom incepe sa cream o replica a dimensiunii 5d pe Pamant si incet, incet, aceasta replica va deveni realitate prin ascensiunea in urmatorul nivel vibrational. Totul depinde de noi.

Nu suntem victimele distrugerii pe care o vom trai, ci suntem fericitii ei beneficiari. Nu se intampla o catastrofa in fata careia suntem neajutorati, ci vechea forma de existenta a Pamantului si a umanitatii (3d) se inlatura si se curata (4d) pentru a face loc noului (5d).

In primele vise repetitive in care mi se spunea vag ca sunt de pe Venus, se vorbea despre o mare distrugere. In timp ce dormeam, ma trezeam brusc in holul unui fel de palat-templu, fugind intr-o directie si urmarind un grup de oameni. Ma uitam afara in gradina a ceea ce parea ori un palat ori un templu si vedeam cum zeci-sute de oameni intrau in fuga in cladire. Eu simteam totul real si viu, ca si cum chiar eram in pielea persoanei care alerga. In urma grupului alerga in fata mea, un barbat brunet, cu infatisare umanoida si roba rosie. De fiecare data il prindeam din urma, il trageam de maneca si el se intorcea spre mine. Il intrebam: Cine sunteti voi? El spunea de fiecare data: Suntem Venusieni. Eu intrebam: Si incotro fugim? Si el raspundea: Ne intrunim in cadrul Marelui Consiliu ca sa discutam despre Marea Distrugere. Apoi continua sa fuga inspre ceea ce banuiam ca era sala de intruniri si eu ramaneam in urma confuza: Ce Venusieni? Ce distrugere?

Aceste vise mi s-au repetat de mai multe ori identic, dar nu mi-au adus decat confuzie. Nu stiam de ce visez despre venusieni cand pe Venus nu e viata si ce distrugere (pe care o percepeam rea si catastrofala) putea sa se intample. Aveam orizonturile inca inchise, dar in scurt timp aveam sa aflu de ce visam despre venusieni si ce este marea distrgere. Acum cca. 13000 de ani Pamantesti, care valoreaza nu mai mult de cateva secunde ipotetic, pe Venus, in urma unui mare consiliu convocat de inteleptii nostri de pe Venus, dupa ce ne pregatisem intens pentru aceasta misiune pe care o asteptam, am decis ca este timpul sa venim pe Terra in incarnari umane ca sa asistam energetic planeta si sa o salvam ancorand-o in vibratiile inalte ale Cerurilor, deoarece Marea Distrugere a Atlantidei era pe cale sa se intample. Am hotarat ca impreuna cu alte fiinte de lumina de pe alte planete si din alte dimensiuni, cu totii fiind in total de 144.000, sa venim si sa ramanem pana cand Gaia si oamenii vor trece cu bine in a5-a dimensiune. Asta insemna cca. 13600 de ani. De atunci am venit si ne tot reincarnam viata dupa viata, misiune dupa misiune, ridicand vibratia planetei in moduri aparent nesemnificative sau fiind ghizi spirituali, dar traind aceleasi vieti tulburate de dualitate pentru a putea sa ii asistam pe oameni stiind totul despre ei, de la nivelul lor, fiind in pantofii lor si intelegandu-i perfect. Nu poti schimba ceva ce nu cunosti si nu poti ajuta un om pe deplin daca nu ai fost in situatia lui si nu ai trecut prin acelasi lucru. De aceea am coborat din dimensiunea noastra plina de armonie,abundenta si iubire, si am ramas 13600 de ani aici, viata dupa viata: pentru a asista omenirea pe drumul ei spre Acasa. Uneori, si noi ne-am uitat drumul spre Acasa si am ratacit indurerati si uituci, pana cand ne-am regasit conexiunea cu sinele nostru divin. Este atat de usor sa uiti si sa te pierzi in 3d…Este asa de usor sa privesti in jur si sa te identifici cu ceilalti, uitand cine esti de fapt. Chiar si o oaie de o vei baga printre caini, se va crede caine la un momentdat vazand numai caini in jurul ei. 🙂

Am mai trecut o data printr-o distrugere acum 13600 de ani si din ea omenirea, Gaia si Terra, au iesit cu multe pierderi materiale, dar cu bine si au evoluat din nou pana in ziua de azi. Atunci a fost o situatie diferita. Erau putine spirite trezite pe Pamant si omul se duce catre rau si tot mai rau. Astazi insa, sunt tot si tot mai multe spirite trezite si constiente pe Pamant, si sunt multi ghizi incarnati care impamanteaza lumina, iar mersul lumii, desi nu pare, este ascendent. Poate ca va uitati in jur si vedeti multe atrocitati si multa suferinta, dar ceea ce vedeti de fapt este iesirea la suprafata a energiilor negative de care se purifica omenirea. Exact ca un balon cu aer cald. Un balon cu aer cald, pentru a se ridica spre cer, trebuie sa elibereze greutatile care il tin la altitudine mica si sa aprinda flacara interioara. La fel si cu noi. 🙂

Suntem sustinuti si de la nivelul Pamantului si de sus. Planeta este mai puternica ca oricand. Suntem cu un picior in 4d si suntem multi care visam si dorim ascensiunea in 5d. Ne schimbam in interior si schimbam prin noi exteriorul. Suntem pe calea cea buna si nimic nu poate da inapoi sau opri asta, oricate eforturi disperate ar face fortele care se opun. Insa, atentie, daca nu manifestam energii frumoase si pozitive in interiorul nostru si in exterior, daca nu ne conectam cu sinele nostru si cu divinitatea, daca nu traim in iubire si nu daruim, riscam sa intarziem mult acest proces de ascensiune sau ca unii dintre noi sa nu ascensioneze. Vreau sa intelegeti ca desi drumul este clar si asigurat, nu insemna ca toti vor alege sa mearga pe el acum. Evolutia noastra, desi este in masa, este si individuala inainte de toate. Desi energiile care vin acum si curg peste noi ne pot ajuta, numai noi suntem responsabili de noi insine daca le primim si le folosim. Nimeni altcineva nu ne poate impinge de la spate.

Incerc sa va ofer o intelegere cat mai deplina acestui fenomen pe care il traim cu totii. Incerc sa va spun ca schimbarile, pierderile, eliberarea de vechi, distrugerile, interventia divina, aparitia noului, transmutarile, bucuriile si greutatile care urmeaza sa ni se aseze in cale, sunt necesare, naturale, ni le dorim cu toata constienta noastra si ne vor ajuta. Incerc sa va rog si sa va amintesc sa ramaneti in energii frumoase, in spiritul iubirii si compasiunii, sa aveti credinta si sa va conectati cu adevarul din voi inainte de toate, adevarul din inima voastra soptit de vocea sinelui vostru sacru. Sper din tot sufletul ca reusesc. E parte din misiunea mea, dar recunosc ca inca sunt stangace si nepriceputa.

Primiti noul si schimbarea cu toata inima, ramaneti in prezent si bucurati-va de aceasta experienta unica! 🙂

Va iubesc si sunt aici sa va asist. Nu afirm ca detin adevarul absolut, fiecare are adevarul sau personal si in plus sunt multe lucruri pe care nu mi le amintesc inca, dar incerc sa va spun ceea ce stiu si eu in acest moment. Iar ceea ce stiu are ca sursa experientele personale, memoria spiritului meu, mesajele ghizilor mei si intuitia mea.

Va imbratisez si va trimit iubire!

Cu drag,

Diana/Merna

 

 

 

 

De ce nu ne place munca

Dragii mei, probabil chicotiti sau oftati deja dupa ce ati citit titlul acestui articol. Nu e un mare secret ca multi dintre cei cu preocupari spirituale sau cu o conexiune mai buna cu Universul fac mari eforturi ca sa se duca la munca si sa le mai si placa ceea ce fac. Multi dintre noi se trezesc cu gust amar, nevoiti sa se pregateasca si sa plece spre serviciu, si sunt mai mereu necajiti din cauza asta. Stiu oameni din jurul meu care pur si simplu sufera si nu isi gasesc locul acolo unde lucreaza, simtindu-se stingheri si straini. Stiu oameni care ar face orice altceva doar sa nu lucreze acolo unde sunt angajati, si nu e vorba de lene. Stiu oameni care lucreaza doar pentru a isi permite sa traiasca decent, si in rest isi urasc serviciul.

De ce se intampla asta? De ce experimentam aceste stari vizavi de locul nostru de munca? Pai, din mai multe motive…

Primul si cel mai simplu este: in Univers nu se munceste. Nu e nevoie de eforturi intense si de munca asidua ca sa poti obtine ceva, ca sa poti trai decent, sau pentru a fi bogat! In Univers, acolo de unde venim noi si unde nu exista dualitate, in baza legii manifestarii instante, orice ne dorim si este in acord cu Iubirea se manifesta in acelasi moment in care il dorim, imaginam sau gandim. In dimensiunile superioare nu exista fizicalitatea vietii brute de aici, si nu are sens sa muncim fizic pentru ceva. In dimensiunile Iubirii, abundenta si bogatia suntem noi, facem parte din tot ceea ce exista si nimic nu ne lipseste! Imaginati-va ca am venit pe Pamant de undeva de unde nu trebuia sa muncim indelungat si din greu, unde aveam tot ce ne doream instant, si am nimerit intr-o societate, in grupuri, in conjuncturi, unde am fost fortati de circumstante si de dogme morale sa ne incadram in circuit si sa muncim din greu pentru a obtine ceva, orice! Bani, legume si fructe din gradina, mancare de orice fel, imbracaminte, pozitii sociale, recunoastere si chiar relatii bune cu ceilalti. Daca nu am imbracat complet ideea ca in 3D e necesar sa muncesti ca sa supravietuiesti si sa te dezvolti, si ca intre cauza si efect e o distanta masurata in eforturi si timp, atunci am inceput sa uram munca si sa o vedem ca pe o privare de libertate si de timp. Poate ca la inceputurile umanitatii nu a fost asa de rau, pentru ca fiecare muncea pentru el, si satisfactia rezultatului era mult mai mare si mai cuprinzatoare. Insa in timp, au aparut primele forme de sclavie, de la cele abuzive si directe, la cele subtile si meschine din ziua de azi. Oamenii care au inventat afacerile si-au dat seama ca alti oameni pot munci pentru ei, si astfel profitul ar fi si mai mare. Daca totul s-ar fi facut corect si echitabil, lucrurile ar fi stat altfel, insa abuzurile au fost majore: de la neacordarea rasplatei banesti pana la tortura, manipulare si conditionari.Astfel, muncind pentru altii, obtinand un venit mic si din care nu puteau trai bine, fiind stresati, manipulati, abuzati, torturati, oamenii au inceput sa asocieze ideea de a munci cu un chin si cu privarea de libertate.

A lucra pentru ca alti oameni sa faca profit pe care sa il cheltuie pe lux si rasfat sau chiar pe actiuni distructive fata de alltii sau de natura, nu e deloc multumitor. Dar cum ar fi daca am munci pentru ca altii sa fie mai iubitori, mai fericiti, mai intelepti, mai darnici? Cum ar ca munca noastra sa nu dea doar rezultate banesti, ci si sa schimbe lumea in spiritul iubirii? Atunci nu ne-ar mai supara ca lucram pentru altii, pentru ca am simti ca lucram si pentru noi, si ca munca noastra face lumea mai buna. Ideea e, dragii mei, sa nu ne dedicam munca banilor, profitului, imbogatirii egoiste, ci sa o dedicam unui scop mai inalt, nobil si condus de iubire. Si sa ne bazam si construim relatiile de munca pe respect, intrajutorare si altruism, eliminand conflictele, tensiunile, rautatile, defavorizarile, atacurile si nedreptatile de tot felul care se intampla in mediile de lucru si pe care cu totii le-am trait sau le intalnim. Nu lucram cu adversari, lucram cu oameni ca si noi. Cu oameni cu care suntem conectati la toate nivelurile desi nu ne dam seama.

Dar nu doar  acestea sunt motivele. Pot sa spun sigur ca 90% din oamenii din aceasta lume nu isi urmeaza calea in viata privind activitatea pe care o desfasoara la locul de munca. Iadul nostru interior se naste din ignorarea sinelui nostru si a adevaratei noastre naturi. Nu degeaba ne nastem pe Pamant cu anumite talente, abilitati, calitati si inzestrari. Nu degeaba ni se deschid inimile si mintile atunci cand facem anumite lucruri si prin acestea ne simtim liberi si completi. De ce? Pentru ca acele lucruri pe care le facem cu cel mai mare drag si cu cea mai mare deschidere, acele lucruri care ne fac sa ne simtim buni, fericiti si completi, acele lucruri prin care noi facem lumea mai buna si aducem fericire celor din jur, sunt ceea ce ar trebui sa transformam in activitatea noastra de lucru zilnica. Sufletul nostru va fi cu siguranta trist daca noi vom lucra intr-un birou ca director de companie cand de fapt eram inzestrati si destinati sa fim dansatori. Nu vom avea liniste cat timp ne vom renega adevarata chemare. O simt pe pielea mea si o vad la aproape toti cei din jurul meu! Intr-adevar, ne trebuie bani ca sa traim in 3D. Dar sclavia nu ne va aduce mai mult decat poate aduce sclavia. Si nu suntem doar sclavii altora, ci si sclavii nostri, caci noi ne punem lanturile de picioare in fiecare zi. A iti urma vocatia si a te dedica chemarii tale deschide portile abundentei si lasa Universul sa paseasca in viata ta. Poate ca abundenta va veni direct din activitatea pe care o vei alege, sau poate va veni pe alte cai, care sunt multe si surprinzatoare, dar va veni cu siguranta! Universul iti va da doar atat cat face jobul tau, adica salariul convenit, atunci cand tu vei alege sa muncesti pentru bani, insa daca vei alege sa muncesti pentru sufletul tau si pentru binele altora, Universul iti va rasplati toata energia frumoasa si dedicarea pe care tu le vei trimite in lume mai departe. Nu o spun din postura omului iluminat care a reusit sa faca asta, ti-o spun din postura omului care stie cu toata fiinta lui acest adevar, dar cu toate astea isi ignora vocatia cel mai adesea. Va spun ca in momentele in care mi-am urmat chemarea, viata a fost foarte darnica cu mine si darurile au venit din cele mai ciudate si neasteptate surse. Insa nu sunt perfecta nici pe departe si in fiecare zi cand ma trezesc uit, si o iau de la capat.

Eu una ma simt cel mai conectata si fericita cand fac lucruri cu mainile. Cand din mainile mele ies creatii frumoase. Pentru ca, am inteles ca mainile noastre sunt extensiile inimii noastre ( si anatomic vorbind, in perioada de dezvoltare a fetusului, mainile noastre chiar se dezvolta din inima noastra! interesant, nu?). Si tot ce facem cu mainile noastre este o expresie a inimii. Putem stii ce fel de oameni suntem si cat de libera si de darnica este inima noastra, cat de plina de iubire, privind la lucrurile care ne ies din maini. Munca creativa este munca cea mai satisfacatoare si imbucuratoare pentru mine. Poate pentru ca la origine noi suntem spirite creatoare, dumnezei rupti din Dumnezeu. Poate ca, nu stiu, ca o sugestie, si voi v-ati simti mai bine cu voi insiva, cu munca si cu viata voastra, daca ati face o munca, o activitate creatoare de frumos. Mai ales in energiile care curg acum si in vremurile acestea ale schimbarii profunde si ale manifestarii iubirii divine, e indicat sa ne unim si aliniem cu adevarata noastra natura divina si sa fim creatori de viata si de frumos, punandu-ne munca in acest scop.

Cand am venit aici, ne-am luat constient si responsabili atributii si roluri anume si ne-am promis sa le realizam. Unii au venit sa fie politicieni, altii sa fie artisti, altii sa fie lideri spirituali, altii sa fie finantisti etc…insa cu totii am promis sa lucram pentru binele general al celorlalte spirite, pentru ceilalti oameni, pentru Gaia, pentru binele suprem al Universului din care facem parte. Nu am venit aici cu intentii distructive. Nici fata de noi insine, nici fata de nimic altceva. Daca ne-am urma calea si am face exact lucrul pentru care am venit la aceasta incarnare, ne-am indeplini misiunea mult mai repede si mai usor, pentru ca neopunand rezistenta am fi liberi si fericiti si plini de energie vitala si de energie creatore…si de iubire!

Da, recunosc, cu o viziune mica si cu inima marunta si tematoare, e greu sa iti faci curaj si sa iti schimbi viata. E greu sa spui : De azi, sunt EU! Si sa iti dai demisia si sa incepi sa lupti pentru a iti urma calea. E greu atat timp cat nu constientizezi pe deplin care iti e rolul si ca orice ti se pare ca risti pentru a iti urma calea, nu e de fapt niciun risc, pentru ca pe drumul tau adevarat ai protectie 100%. E greu sa dai fricile la o parte si sa te arunci cu pieptul inainte, ca sa constati ca ai cazut pe moale. Noi vrem siguranta si vrem protectie. Dar nu vom ajunge la iluminare fara sa riscam, fara sa indraznim, fara sa ne urmam inima!

In orice caz, e ideal sa ne asumam deciziile.E cel mai bine pentru noi insine. Daca lucram undeva si nu ne place, sta in puterea noastra sa schimbam asta. Noi am ales unde sa lucram si noi putem pleca de acolo. Noi am ales sa nu ne urmam inima si noi putem incepe sa o facem. Daca gasiti destule motive bune sa lucrati intr-un loc desi nu va face mare placere si va aduce putine bucurii, si aici nu ma refer la bucuriile materiale, atunci cautati sa vedeti daca prin acel lucru pe care il faceti ajutati pe cineva cu adevarat.  Conteaza foarte mult ce simti in inima ta. Uneori chiar daca esti contabil desi ai o chemare spre pictura, poti sa fii temporar acolo unde ai o scurta misiune si inima sa iti spuna sincer si deplin ca deocamdata esti la locul potrivit desi nu e cel mai imbucurator loc. In calea noastra avem si misiuni. Adica se poate ca drumul tau sa e duca – intr-un fel pe care nu il poti controla, ca si cum cazi liber pe un tobogan, si acesta este sentimentul cand deziciile nu sunt luate de tine ca om ci de Sinele tau si tu le urmezi – intr-un loc unde sa muncesti fara placere, dar unde sa fie necesar ca sa te aflii cu diverse scopuri: sa cunosti o persoana care iti va oferi cheia rezolvarii unui impas din viata ta, sa cunosti o persoana care te va invata ceva important, sa cunosti pe cineva caruia ii vei deschide ochii, sa treci pe langa un anume loc in drum spre munca unde sa ti se deschida o usa ca sa mergi mai departe, sa cunosti pe cineva in drum spre munca, sa inveti ceva dintr-un conflict de munca, sa inveti o valoare morala de la unul din colegii tai, sa echilibrezi niste karma din vieti anterioare cu un coleg de munca, sa gasesti la locul de munca ideea care sa te duca mai departe in cariera ta care nu are legatura cu actuala ta ocupatie, sa nu iti placa locul de munca atat de tare incat sa te decizi sa faci ceea ce iti place cu adevarat. etc etc etc….si cate scopuri ar mai fi! Important e sa fiti atenti la semne si la mesajele transmise care vin la voi. Eu, de exemplu, de cate ori am lucrat in alte locuri, ca am avut 8 sau 9 joburi pana acum – nici nu mai stiu exact – a existat o conexiune subtila intre cele anterioare si cele viitoare, au existat mesaje si simboluri care m-au dus de colo colo. Adrese, cuvinte, cladiri, persoane cu nume sau date de nastere identice, zile anume…toate mi-au vorbit si am inteles daca sunt la locul potrivit sau care este persoana pentru care ma aflu acolo. Toate se leaga cumva daca esti atent si daca citesti semnele. Si nu exista doar coincidente. O sa te gasesti in cercuri de persoane din ce in ce mai stranse, cu care iti dai seama ca te-ai fi putut cunoaste pentru ca ati stat pe aceeasi strada 20 de ani si nu v-ati intalnit pana nu ati lucrat impreuna, sau ca ati fost colegi de facultate sau ca aveti prieteni comuni si acum lucrati impreuna. Acestea nu sunt coincidente. Am venit pe Pamant in grupuri de spirite. Ne-am antrenat sa ne incarnam, tot in grupuri de spirite. Si acum ne reunim pentru ca avem nevoie unii de altii pentru a ne inzeci puterile. Asa ca uneori, lucrezi intr-un loc in care nu iti place doar pentru ca e locul de intalnire cu partenerii tai de calatorie. Uita-te in jurul tau. Poate par meschini si orbi, netreziti spiritual si egoisti…Dar nu ii judeca, poate ca de asta esti tu acolo: sa le aduci aminte intr-o zi, printr-un gest sau cuvant aparent nesemnificativ, cine sunt. Stiu cazuri de jumatati ale aceluiasi Sine care s-au intalnit cu cealalata jumatate fara sa fie constienti de cine sunt, si s-au urat si judecat si au fost in continuu in conflict pentru ca unul era meschin si egoist, iar celalalt era pesimist si critic. Daca ne intalnim cu cei de Acasa, cu cei care ne sunt parteneri de calatorie, ghizi sau jumatati de Sine, nu inseamna ca ei vor aparea invaluiti de lumina, perfecti, iluminati si iubitori. Poate ca nici nu vom stii cand s-a intamplat si poate ca ii vom ura. Dar cu siguranta ca ne vor invata ceva, ne vor ajuta sa constientizam ceva sau ne vor impinge mai departe pe calea noastra, pentru ca undeva, candva, intr-un univers, am facut un legamant unul fata de altul sa ne ajutam sa mergem mai departe cand vom avea nevoie. Si legamantul acesta al spiritelor aduce mereu impreuna oamenii aici. Asa ca nu iti subestima colegii de munca sau locul de munca. 🙂

Poate ca e o greseala ca lucrezi unde lucrezi acum si ca ti se pare un chin, poate ca e cazul sa iti urmezi calea si sa faci ce stii tu mai bine. Poate ca esti exact la locul potrivit si in conjunctura potrivita si nu e nevoie sa pleci, chiar daca nu iti place ce faci. Poate ca e benefic cumva pentru tine, intr-un fel in care nu il poti pricepe cu mintea ta umana. Poate ca nu esti destul de atent in jurul tau, suflet drag. Sunt multe posibilitati. Asculta-ti intuitia si chemarea. Doar tu poti stii adevarul tau. Eu si nimeni altcineva nu iti poate da raspunsurile, solutiile, sfaturile. Cauta in tine daca e cazul sa pleci sau e bine sa ramai. Doar tu stii. Dar fii atent la semne. Fii atent la persoanele din jur. Vezi lectiile.

Nu ne place munca, pentru ca in universul, dimensiunea, acasa de unde venim, nu am cunoscut munca ci am manifestat totul instant. Ok. Dar ce altceva poti face in privinta asta decat sa accepti acest lucru – faptul ca e nevoie sa muncesti ca sa ai ceea ce iti trebuie, si apoi…sa transcezi acest adevar 3D si sa il depasesti, gandind si traind in apele dimensiunii iubirii. Dupa acceptarea acestui lucru, urmeaza sa inveti cum sa iti atragi mai repede, poate chiar instant dupa mult exercitiu, ceea ce iti doresti. Sunt 9 pasi, ca sa fiu mai clara.Daca am urma cu bucurie si complet constienti acesti pasi, fericirea, multumirea si abundenta ar exista mereu in viata noastra dar si in viata celorlalti din jur.

1. Accepta munca ca practica si ca necesitate in planul in care te manifesti. Vezi-o ca pe o forma inceata de manifestare a dorintelor tale. Ca si cum ai vedea cu incetinitorul cum se deruleaza relatia cauza-efect.

2. Depaseste ideea de nevoie de a munci si realizeaza ca in tine este intrupata o fiinta de lumina care STIE cum sa manifeste instant orice.

3. Invata si constientizeaza sa iti doresti lucruri in armonie cu iubirea, compasiunea si creativitatea constructiva din tot ceea ce este.

4. Abia acum, in spiritul iubirii, compasiunii si echitatii, poti sa iti doresti ceva, dar sa nu conditionezi de niciun fel dorinta. Adica nu cere detalii: culoare, sursa, timp de primire, forma, numar etc. Daca vrei un copil, spune ” vreau copiii” – poate ca Sinele tau a ales sa ai gemeni, iar tu il conditionezi sa iti dea doar unul, si astfel nu vei avea niciunul. Daca vrei un loc unde sa fii acasa, nu spune “vreau un apartament”, ci spune “vreau un camin” sau “vreau sa fiu acasa” si Universul impreuna cu Sinele tau te vor duce exact acolo unde vei fi fericit sa fii. De un lucru putem fi siguri: noi ca oameni nu stim ce e mai bine pentru noi, din cauza ca avem cunoastere si constiinta limitate. Dar Sinele nostru stie. Fii generos cand iti doresti ceva, nu pune piedici si conditii.

5. Crede ca acel ceva va veni negresit si neintarziat la tine, ca si cum deja s-a intamplat, ca si cum l-ai comandat prin posta si acum se livreaza, e pe drum, ca si cum il meriti si STII ca e al tau.

6. Primeste-l cu toata inima si nu stramba din nas daca nu e exact ceea ce ai cerut.

7. Multumeste pentru dar.

8. Nu deveni posesiv si nu te atasa.

9. Imparte cu altii ce ai.

Acesti pasi se aplica si in situatia in care nu ne place sa muncim, dar si in multe alte situatii.

Ok, concluzie. De ce nu ne place munca? Pentru ca nu o acceptam, nu ne detasam de ea si nu stim cum sa o privim. Solutie? Eu una nu stiu ce e mai bine pentru tine. Dar tu stii. Priveste in tine si apoi priveste in jur. Raspunsurile vor veni.

Deschide-ti orizonturile, conecteaza-te la o intelepciune si intelegere mai inalte, asculta-ti intuitia, fii liber si deschis, nu te teme de absolut nimic pentru ca esti (iti spun sigur) protejat si in siguranta. Fa totul din iubire si in numele iubirii si opreste-te de fiecare data cu o clipa inainte sa actionezi si intreaba-te: ” Ce ar face Iubirea, in locul meu, acum?”.

Va iubesc!

Tinerete fara Batranete

Multi dintre noi, din cauza ca vad ca majoritatea oamenilor moare in jurul varstei de 70 de ani, credem ca atat este dat omului sa traiasca pe Pamant. Si ne inducem aceasta idee si la nivel de subconstient, astfel incat, oarecum, ne programam sa traim atat. Cum ar fi, stim pana cand avem termen de valabilitate. Daca avem sansa sa nu murim subit din cauza vreunei boli sau accident, ajungem la varsta asteptata si suspiciunile ni se confirma. Unii dintre oameni, odata ajunsi la 70 de ani si trecuti peste varsta, chiar asteapta sa moara, ca si cum n-au respectat termenul si se simt enervati. Se simt batrani, neputinciosi, incurca-lume, si cred ca nu mai au niciun rost dupa varsta asta.

In functie de cum ne traim viata de sanatos, putem trai mai mult sau mai putin pe Pamant. Ar fi o teorie. Alta teorie ar fi ca numarul anilor pe Pamant ne este in mare stabilit de la nastere si nu putem noi sa ne influentam varsta chiar asa de mult. Dar nu vad de ce nu, si intr-o teorie si in cealalta, nu ar fi posibil? Adica, daca am trai sanatos, prin alimentatie sanatoasa, miscare, gandire si viata spirituala sanatoasa, emotii pozitive, ce anume ne-ar putea deteriora corpul intr-atat incat sa ne provoace moartea? Nu prea ar fi cauze…Poate am muri doar pentru ca ni s-a incheiat timpul, ni s-a terminat misiunea si Dumnezeu ne cheama la El, cum se spune… Iar daca am avea o perioada determinata de trait pe Pamant, si noi am face un lucru care sa necesite continuarea ei aici, nu cred ca Dumnezeu care este flexibil si ingaduie multe, ne-ar refuza acest drept. De exemplu, sa zicem ca cineva pana la 45 de ani duce o viata incurcata,nesanatoasa, departe de orice credinta in Dumnezeu. Este o persoana bolnava, trista, slabita, demoralizata. Dar intr-o zi din cel de-al 45-lea al vietii sale ceva se intampla si din sufletul sau porneste o schimbare. Incepe sa traiasca si sa gandeasca pozitiv, se indragosteste, se casatoreste, face un copil, si devine alt om. Pentru ca s-a schimbat si pentru ca acum trebuie sa creasca frumos un copil si sa vegheze asupra lui – copilul fiind primit si ca dar si ca misiune, pentru ca s-a deschis spiritual – aceasta persoana are toate sansele sa primeasca o viata lunga, si va trai pana cand misiunea legata de copil i se va incheia – sa zicem ca in loc sa moara la 58 de ani bolnava si trista, aceasta persoana, pentru ca a ales sa se schimbe, va termina viata sa pe pamant la 94 de ani, sanatoasa, implinita, fericita. Eu chiar cred ca se intampla si ca este posibil.

Am citit un articol azi dimineata care mi-a trezit toate aceste ganduri. Este vorba despre un om care a trait 250 de ani. Un om care s-a hranit sanatos, a facut miscare, a pretuit odihna, si cel mai important, a trait in pace si armonie. Ma gandesc ca probabil el a si avut grija de corpul lui, si de aici a putut trai atat, pentru ca i-ar fi fost imposibil daca ar fi neglijat si otravit corpul. Insa a avut si o misiune care a necesitat sa traiasca atatia ani, ca sa o poata implini. Poate chiar sa arate intregii lumi, ca putem trai cat dorim noi daca avem grija de trupul nostru si de spiritul nostru. Ce am mai observat eu este ca aceste om a trait in China, unde oamenii in general au o alimentatie mai sanatoasa si un stil de viata mai smerit si echilibrat, ca el era un videcator- adica isi dedica viata ajutand semenii, si ca participa la orice activitate fizica alaturi de cei tineri, nelimitandu-se singur ( multi spun: “sunt batran, nu mai pot”). La fel, am observat ca la 200 de ani el arata ca la 70. Unii oameni arata la 30 ca la 50 de ani. Faceti legatura singuri. E interesant, nu?

Eu am invatat din acest articol cateva lucruri nepretuite. Corpul nostru nu imbatraneste pentru ca inaintam in ani, ci pentru ca nu avem grija de el si pentru ca singuri ne proiectam asupra lui ideea ca imbatraneste si nu mai e la fel de energic. Omul poate trai mai mult daca traieste in pace. Pacea este de fapt starea noastra naturala, care odata restabilita, ne da si viata lunga pamanteasca, si energie sa facem orice.  Pacea nu inseamna apatie si neimplicare, cum considera multi, ci inseamna statornicie in linistea sufletului si  a mintii si in iubire fata de tot. Omul de fapt, nu are varsta. Anii nu inseamna nimic. Multi spun: esti tanar – nu esti pregatit inca. Altii spun – Esti prea batran, menajeaza-te. Insa varsta este doar o atributie a corpului, sufletul si energia noastra sunt mereu la fel de puternice daca le ingrijim si mentinem curate si in parametri originari. Si trupul poate fi pastrat sanatos si puternic, daca nu credem in batranete. Practic, am inteles ca BATRANETEA ESTE DOAR O STARE A MINTII, O ILUZIE CA MULTE ALTELE. LA ORICE VARSTA, ORICE ESTE CU PUTIINTA DE REALIZAT.

Aceasta este lectia mea, voi intelegeti ce rezoneaza cu sufletul vostru. Iata si articolul:

 

„Uimitorul bărbat care a trăit 250 de ani”

Acesta a fost titlul unui articol apărut în New York Times la data de 6 mai 1933, când ziarul anunţa moartea lui Li Ching Yuen, un vin­de­că­tor chinez, născut în anul 1677. Documentele vremii atestau că guvernul chinez l-a felicitat cu ocazia împlinirii vârstei de 150 de ani, iar apoi la 200 de ani. „În momentul morţii sale arăta ca un bărbat de 50 de ani”, aşa cum dovedeşte şi o fotografie făcută în anul 1927. „Vindecătorul acesta s-a alăturat armatei chineze la vârsta de 71 de ani ca instructor de arte marţiale şi consultant tactic”, spune Susan Shumsky în cartea cu titlul „Ascensiunea – comuniunea cu maeştrii nemuritori şi cu fiinţele de lumină”(Ed. For You). Aceeaşi sursă citează descrierea ui­mitorului bărbat, făcută de generalul Yang Shen într-un raport militar, intitulat „O relatare reală referitoare la un bătrân în vârstă de 250 de ani, purtător de noroc”: „Se poate deplasa foarte rapid prin munţi, deşi are aproape 250 de ani.(…) La o singură masă consumă trei farfurii de orez, pui şi alte tipuri de carne”. Secretul vieţii lungi, descris chiar de Li Ching Zuen, este acesta; „Omul trebuie să aibă inima liniştită, să rămână la fel de calm ca o broască ţestoasă, să meargă la fel de sprinţar ca un porumbel şi să doarmă la fel de adânc ca un câine”.

Secretul vieţii lungi, dezvăluit de un om  care a trăit o viaţă nefiresc de lungă, conţine trei ele­mente esenţiale; pacea interioară, calmul „broaştei ţestoase”, mersul sprinten, deci miş­carea şi somnul bun. Dar, cea mai importantă din­­tre toate, cea din care se nasc toate, şi miş­ca­­rea sprintenă, şi somnul bun este, de fapt, com­­ponenta interioară; „pacea”. „Dacă oa­me­nii ar avea inima liniştită şi ar sta mereu într-o stare de pace interioară, ar putea trăi şi un secol”, spunea acelaşi vindecător. Consul­tând biografia lui, însă, constatăm că el era ins­truit în domeniul vindecării cu ajutorul plan­te­lor medicinale şi, poate, că acesta este un alt in­gre­dient indispensabil vieţii lungi, dar unul pe care nu l-a menţionat în descrierea citată mai înainte. Este probabil, însă, ca farmacia naturii să fie doar ceea ce Dumnezeu ne-a dăruit pentru cazurile în care ne pierdem pacea lăuntrică şi, o dată cu ea, ne pierdem vitalitatea, capaci­ta­tea de a ne mişca rapid, precum şi somnul bun.

Noi dobândim energie şi vitalitate prin mişcare, prin efort fizic constant, făcut zi de zi, dar şi prin somn, unde ne încărcăm bateriile uzate în stare de veghe. Uzura esenţială nu pro­vine din mişcarea fizică; consumul de energie şi lipsa de vitalitate nu au cauza într-un exces de ordin fizic, ci în unul mental, interior.

Ne obo­seşte şi ne vlăguieşte neliniştea, nu mişcarea. Ne surmenează grija şi stresul, nu munca. Ne îm­bătrâneşte ura şi iritarea, supărarea şi ne­mul­ţumirea, ne pierdem energia şi vitalitatea prin consum nervos, mai degrabă decât prin consum fizic. Un somn bun ne realimentează fizic şi psihic, ne hrăneşte cu energie şi cu pu­te­­re pentru că în somn ne reconectăm cu sursa vieţii, cu puterea „păcii interioare”, pe care n-o mai frânge mintea, nici n-o mai tulbură emoţiile şi grijile noastre. Dacă izbutim să rămânem într-o stare de calm interior şi de pace în timpul activităţilor zilnice noi rămânem în contact cu „sursa vieţii”, cu adevărul care ne că­lău­zeş­te şi ne îngrijeşte. Pacea interioară este starea noastră naturală, cum tendinţa de a ne face griji continuu şi a ne irita, a ne simţi nemulţumiţi şi nefericiţi indică tocmai faptul că ne „scoatem din priză” sau ne deconectăm de la Sinele nostru. Nu doar că suntem mai puţin inspiraţi prin ne­mulţumire şi nelinişte, nu doar că ne sugru­măm singuri energia, nu doar că întrerupem re­­laţia cu bateriile naturale ale vieţii, dar îm­bă­trâ­nim mai repede şi trăim mai puţin. „Nu te în­grijora pentru ziua de mâine, căci Dumnezeu ştie ce-ţi trebuie şi îţi va da”, spunea Iisus şi, într-un fel, spunea că mintea noastră nu ne adu­ce lucrurile de care avem nevoie, dar con­tac­tul cu pacea lăuntrică o poate face. Căci în pa­­cea aceasta tace mintea, dar vorbeşte Dum­ne­­zeu. În pacea aceasta, Egoul se topeşte, dar se aude şi se vede puterea energiei care susţine via­ţa în întregul univers. Poate că de aceea Bi­blia spune „Pacea să fie cu voi”. Căci da­că pacea-i cu noi, este tot ce avem nevoie pentru via­ţă, inclusiv ce avem nevoie pentru o via­ţă lungă.

Sursa

Tag Cloud