Cand noaptea isi numara ultimele stele, sa ne deschidem ochii si sufletele si sa urcam impreuna ca sa vedem Rasaritul.

Posts tagged ‘curaj’

Libertate

 

Cati dintre voi se considera liberi?

Si nu ma refer la acea libertate democratica plictisitoare si garantata prin constitutie sau drepturile omului, care exista doar teoretic in aceasta societate care ne subjuga fara ca macar sa ne dam seama ca suntem sclavi.

Ma refer la libertatea de a te manifesta in totalitatea ta ca OM, fara a tine cont de bariere ideologice, politice, legale, morale, sociale, de prejudecati, critici, dezaprobari, de “ce ar zice altii”, de ce asteapta altii de la tine.

Gandeste-te la viata ta de cand a inceput. Cand erai copil, faceai doar ce vroia mama, pentru ca la inceput nu ai avut glas si autonomie fizica, apoi pentru ca asa ai crescut cu ideea ca parintii sunt “sfinti” si atotcunoscatori si ca ei stiu ce e mai bine pentru tine si ca un copil “bun” tace si face. Si de aici a pornit totul, crede-ma. Parintii tai iubiti, te-au invatat ce au fost si ei invatati: sa te supui si sa taci. Sa fii ceea ce vor altii sa fi.

Si ai continuat asa apoi. La joaca te-ai straduit sa fii pe placul altor copii pentru ca altfel nu se jucau cu tine. La scoala te-ai straduit sa ai note mari pentru ca altfel te-ar fi crezut toti inutil si prost si ti-ar fi prevazut un viitor dezastruos. Cand te intrebau ce vrei sa devii raspuneai “doctor” sau “cantareata” pentru ca astea erau variantele care ti se aratau in jur si alegeai si tu din ele una mai atragatoare. La liceu ai intrat acolo unde au crezut parintii tai ca e mai bine chiar daca tie iti placea de exemplu sa faci flori din hartie si sa desenezi pe pereti. In liceu ai purtat ce haine purtau cei din anturajul tau si ascultai ce muzica ascultau si ei – ca altfel ajungeai ca tipa din ultima banca cu care nu vroia sa stea nimeni. La facultate ai dat si tu acolo “unde e de viitor”, gandindu-te la ce meserii sunt mai bine platite si mai cautate in societatea in care traiesti, iar la examene ai invatat si absorbit ca un burete tot ce ti-au pus niste roboti de profesori in fata si ai indurat toti neuronii morti si toate zilele frumoase pierdute “ca sa ai si tu o diploma”. Si apoi te-ai trezit in lume. Cand erai in liceu visai sa ajungi la facultate ca atunci o sa ai libertate si putere. In facultate nu prea ti-ai dat seama pe unde e libertatea aia, ca la tine oricum nu era. Asa ca in facultate ai visat sa o termini si sa fii in sfarsit liber, tu pe picioarele tale, in lume. Si cand scoala s-a terminat, te-ai trezit in iuresul societatii. Si nicaieri, dar nicaieri, libertatea si usurarea pe care le asteptai. Din contra, un potop de asteptari, sarcini, responsabilitati, griji, limitari, ingradiri au cazut pe tine ca niste bucati mari de grindina si ai incercat sa te aperi cu bratele de ele, insa cand ai vazut ca nu poti, le-ai lasat sa cada si sa te biciuie pana cand te-au pus la pamant. In iubire nu ai fost niciodata liber. Ai fost cum a vrut cealalta persoana de langa tine, cum a asteptat sa fii, cum a dorit, cum te-a modelat, si ai obosit sa fii cine nu esti. In loc sa fugi si sa te eliberezi,te-ai casatorit cu acel gen de persoana si ai incetat sa mai fii pur si simplu, acum esti o leguma si atat. Seful vrea sa fii la timp mereu, harnic, pozitiv, cu initiativa, superenergic, destept mereu, tacut, fara prea mari pretentii, si tu asa esti, ca altfel e greu sa gasesti alt loc de munca, nu? Persoana cu care te-ai casatorit vrea sa faci curat, sa nu zici nu, sa fii de acord mereu, sa mananci fara sa comentezi, sa mergi in vacante plictisitoare odata pe an, sa faci cumparaturile, sa nu fii dezordonat, sa taci cand nu are chef sa te auda, sa nu o contrazici, sa nu faci fapte care nu au legatura cu persoana ei, ci sa o scalzi in atentie, mereu, mereu, numai pe ea si numai pe ea. Ai obosit. Ghiuleaua e tot mai greu de tarat. Parintii tai te intreaba cand faci si tu nepoti, tu te gandesti ca o sa faci si asta la un momentdat, ca asa “e mersul lumii”. Prietenii tai nu mai sunt ca in tinerete si au preocupari plictisitoare, dar nu mai ai energie sa iti cauti altii, asa ca te modelezi dupa ei. Te duci la biserica uneori, ca asa trebuie sa faca orice om crestin (cum zicea mama ta) si nu prea intelegi ce cauti pe acolo si oricum, Dumnezeu e o idee abstracta pentru tine. Apoi faci copii, si faci totul pentru copii. Nu ca nu mai esti Tu, cel adevarat, acum nici nu te mai cheama pe nume, esti mama/tata. Apoi bunic/bunica…Tot ce faci in viata ta se bazeaza dupa regulile, legile, asteptarile, dorintele, pe care ti le impun altii, toti cei din jurul tau, pe care ii cunosti sau nu ii cunosti, si care impreuna alcatuiesc societatea. Si in toate astea, te simti mort de mult si pierdut intr-o lume in care nu apartii.Chiar pana si credintele tale sunt sustrase din niste religii impuse, din niste invataturi egoiste ale unor oameni care ti-au impus valori, din situatii limitate care nu te-au lamurit cu nimic. Totul in jurul tau si in tine, nu are nici cea mai mica legatura cu CINE ESTI TU.

Si acum vin eu si iti spun: stii ca te-ai nascut liber? Stii ca esti liber in orice secunda? Stii ca e doar o problema de alegere? Imagineaza-ti ca incetezi sa faci toate lucrurile de mai sus. Ca de ACUM faci, simti, gandesti, vorbesti, ai, doar ce rezoneaza cu tine si ce se potriveste tie. Incetezi sa te straduiesti sa respecti asteptarile altora, sa lasi responsabilitatile sa te conduca, sa te limiteze si sa te reprezinte, sa iti pese ce cred si ce zic altii despre tine, sa te temi ca esti diferit. Iesi din rand. Iesi din lanturi. Inceteaza sa te temi ca vei pierde ceea ce ai, PENTRU CA NU AI NIMIC! Nimic nu ne apartine pe lumea asta, suntem spirite solitare atat cat traim aici sau altundeva! Intelege asta. Nu ne nastem cu atasamente cum ar fi persoane sau obiecte! Ne nastem goi, puri, liberi, singuri! Si asa trebuie sa ne mentinem! Oricum, tot ce poti tu enumera ca ai pierde, sunt iluzii construite pe o fundatie proasta si se vor prabusi. Important e daca se prabusesc peste tine, sau daca apuci sa iesi de sub ele inainte sa o faca! Eu iti zic: fugi! Salveaza-te! Tu esti liber, nimic nu te tine,nimic nu te obliga, nimic nu te ajuta din ceea ce ai acum! Viata ta e responsabilitatea ta adevarata, si tu trebuie sa ti-o construiesti si infrumusetezi, nu altii! Pacatul capital e sa iti lasi viata altora si sa nu te bucuri de ea! Credintele adoptate din jur, nu sunt credintele tale! Ia fa liniste si asculta in tine atent: rezoneaza aceste credinte cu tine? cu ceea ce esti tu cu adevarat? Pariez ca NU! Atunci arunca-le in foc, si da glas credintelor care izvorasc din glasul inimii tale! Ele sunt cele adevarate!

Iubirea pe care o traiesti te impovareaza, te trage in jos, te chinuie, te schimba, te seaca de vointa si energie? Ala e doar un iad in care te-ai facut singur captiv ( caci iadul exista peste tot in jurul nostru) si inseamna ca nu ai nici cea mai mica idee despre ce e iubirea! Iubirea e libertate si daruire! Iubirea te face sa te simti de doua ori mai viu! Nu mort! O sa imi spui ca: da, dar stai putin, ca vremurile sunt grele si ca trebuie sa ne multumim cu ce avem si ca oricum e greu sa frangi inima persoanei cu care esti de 15 ani! Stii care e raspunsul meu? Esti orb si prost pentru ca asa ai fost invatat sa fii! Vremurile sunt asa pentru ca tu le faci sa fie asa! Si NU trebuie niciodata sa te MULTUMESTI cu nimic. Asta e o lectie tampita care li se da oamenilor de cei care sunt dobitoci si ii indobitocesc si pe altii! Nu te multumi niciodata cu ceva care te face sa te simti mort! Fugi mancand pamantul! Si ce daca “parasesti” o persoana dupa 15 ani??? Ia repeta-ti tie pana iti rasuna in cap ca o tinichea lovita cu o lingura: 15 ani, 15 ani, 15 ani, 15 ani…Nu crezi ca ai pierdut destul timp? Ca v-ati chinuit destul in inchisoarea relatiei voastre? Nu crezi ca ar fi cazul sa incepeti sa fiti fericiti? Bineinteles, ca poti incerca initial sa ii deschizi si acelei persoane ochii si sa va schimbati impreuna, dar daca nu se poate…salveaza-i tu pe amandoi, si reda-le libertatea. Mai ales tie, pentru ca nimeni nu lupta pentru tine, daca tu nu o faci. Intelege odata asta! Nici macar Dumnezeu nu se baga in treburile tale decat daca e neaparat nevoie si altfel nu te destepti! De cele mai multe ori, iluzia iubirii pe care o traim, este cea care ne tine in bezna si ne submineaza Sinele. Iubirea ar trebui sa aiba o forta atat de mare in fiecare din noi incat sa ne scoata Sinele sacru la suprafata si sa ne ajute sa schimbam Lumea intr-un loc mai bun! Nu sa ne ucida cate un pic zi de zi…

Probabil ai in minte asa o antiteza…intre libertate si a-i rani pe altii. Crezi ca automat, daca faci doar ce simti tu, ii vei rani pe altii si vei dezamagi persoane care tin la tine, sau te vei pune contrar regulilor societatii si vei deveni oarecum un renegat. Se vor simti raniti de tine acei oameni care te cred posesiunea lor si care nu sunt de acord cu libertatea ta deoarece nu corespunde asteptarilor pe care le au de la tine, si oare de acesti oameni vrei sa fii inconjurat? E PROBLEMA LOR, daca sunt nemultumiti. E timpul sa inteleaga NIMENI NU LE APARTINE!  Si? Daca societatea nu te aproba si probabil o sa intri in conflict cu mai multe persoane, autoritati (intr-o lume libera, cuvantul autoritate e ridicol), institutii, reguli si legi, dar tu esti impacat cu tine, ce conteaza? Ce mai conteaza? Conteaza sa fii sclav sau sa fii pasare? Ce ti-ar placea mai mult? Ce iti spune inima ta? Nu te vor rastigni, nu te vor ucide, decat daca esti cu adevarat prea liber si frumos ca sa ” te mai inghita”. Si cred eu, ca atunci, daca ti s-ar intampla asta, ai DEVENI cu adevarat ceea ce esti: curaj si libertate. Te vor alerga, judeca, izola, batjocori, ironiza, priva de privilegii stabilite de ei ( de care oricum tu nu ai nevoie spiritual). Si ce? Nimic nu se va compara cu liniste din tine stiind ca esti liber. Asa se va schimba lumea, infruntand bariere cu curaj nebun, si sadind iubire pe unde trecem! Lasa-i pe ei, fii tu! Sa fii tu nu e un lucru rau! Insa e indicat sa constientizezi initial cine esti tu. Sa nu cumva sa iti manifesti Ego ul in loc de Sinele! Cand esti unit cu Sinele tau, ai automat un zambet radios si o caldura placuta in inima. Cand iti manifesti Egoul simti nevoia sa te torturezi emotional, sa suferi, sa te invinovatesti, sa te pedepsesti, sa ii chinui si pe altii emotional, sau in cazuri extreme, fizic.

Liber! Esti Liber! LIBERTATEA e singura virtute pe care o ai cu adevarat si indiscutabil oriunde ai merge. Mintea ta iti va spune probabil ca nu e asa si iti va da exemple nenumarate din jurul tau, dar asculta-ti Sinele care urla dupa libertate. Il tii inchis in pieptul tau si nu il lasi sa vorbeasca pana cand, in ultima zi din viata ta de acum, trupul tau va muri si el se va elibera. Dar ii va mai trebui inca o viata, ca sa isi faca misiunea si sa mai urce un pic catre Dumnezeu. Hm…Vorbesc de altcineva acum, nu? Iti suna ca si cum vorbesc de unul, numit “Sine”…si te simti putin trist pentru el ca e prizonier din cauza ta, nu? Ti se pare ca Sinele asta e separat de tine, care acum cu ochii tai citesti ce scriu eu, nu-i asa? Nu tu citesti, Sinele tau citeste, pentru ca asta esti tu! Tu te tii singur captiv si iti vor mai trebui x vieti ca sa ajugi la fericire si la Dumnezeu, din cauza asta! Probabil te intrebi:” Pai si daca eu sunt Sinele si eu citesc, cine gandeste acum ca nu sunt Sinele si ca sunt strain de Sine, care imi pare o creatura mistica? MINTEA TA! MINTEA CARE E CA UN BURETE SI ABSOARBE TOT CE PRIMESTE DIN SOCIETATE SI CARE ITI FURA ACCESUL LA LIBERTATE! MINTEA TA CARE ITI HRANESTE CREDINTELE FALSE SI ITI SUSTINE ILUZIA CA TOT CE AI ACUM E TOT CE POTI AVEA! Daca ai cel mai mic sentiment ca am dreptate, atunci tocmai ti-ai auzit Sinele! Te felicit. Ai putea sa il faci sa iti vorbeasca mereu asa? Normal ca poti. Elibereaza-te de cel mai mare inamic al tau intai: MINTEA OTRAVITA! Apoi da-i antidotul pentru otrava, sadind in ea credintele proprii si multa iubire! Si apoi foloseste-o ca sa construiesti vise inalte si realitati divine! Tu esti stapanul ei, nu ea al tau si nu societatea al ei! Gandeste-te la asta!

Te-ai gandit vreodata de ce erai fericit cand erai copil? De ce ti-e dor de atunci? Pentru ca inca pastrai o parte din libertatea ta originara in tine! Pacat ca nu iti aduci aminte cum te simteai inainte sa te nasti sau cum te simteai cand te-ai nascut…cu siguranta ai vrea sa lupti pentru a fi din nou asa.

Si inca ceva, iti trebuie CURAJ ca sa fii liber, si sa fii liber inseamna sa nu te temi de nimic si nimeni! Un spiritul liber nu concepe si nu cunoaste FRICA. El stie ca nimic nu il mai poate imprizoniera vreodata, nici chiar inchisoarea sau moartea.

Fii Liber! Doar fii! Asa te-a lasat Dumnezeu. Cati dintre voi sunt liberi?

Va iubesc, voi oameni frumosi!