Cand noaptea isi numara ultimele stele, sa ne deschidem ochii si sufletele si sa urcam impreuna ca sa vedem Rasaritul.

Suntem deja desavarsiti

Nimic nu e mai adevarat decat aceasta afirmatie pe care v-o fac prin titlul acestei postari. SUNTEM DEJA DESAVARSITI.

Ne petrecem timpul si ne consumam energia SA DEVENIM cumva. Sa devenim perfecti, sa devenim buni, sa devenim sanatosi, sa devenim iluminati, sa devenim intelepti sau sa devenim desavarsiti. Tot  ce facem este sa ne dorim sa devenim ceva ce deja suntem si am fost dintotdeauna. Numai valul de pe memoria noastra cosmica si de pe ochiul nostru atotvazator nu ne lasa sa vedem.

Suntem atat de inecati in uitare…Suntem atat de speriati de neputinta noastra imaginara si falsa…Suntem atat de naivi cand ne evaluam puterile…Ne petrecem vietile incercand sa ii copiem pe altii, ne setam exemple de urmat si apoi incercam sa pornim in calatoria catre adevaratul nostru sine pe baza acestor exemple pozitive. Daca am intelege de la inceput ca nu exista in Univers doua fiinte la fel! Nu exista doua flori la fel, doi copaci la fel, doua pasari la fel, si nici doi oameni la fel! Daca am intelege cat de unici suntem si ca in unicitatea noastra sta forta noastra prin care miscam Universul intr-un mod inedit, specific doar noua! Nu ne-am mai compara, nu am mai cauta exemple,nu ne-am mai simti inferiori sau superiori fata de nimeni, deoarece orice termen de comparatie intre doua creatii perfect unice nu exista. Orice om s-a nascut si a fost deja, apartine vechiului, Pe temeliile vechiului nu se poate construi. Vechiul apartine mintii, el a fost, si nu exista decat ca o amintire sau o constatare in mintea ta. TU esti NOU. TU esti altceva. Si crede-ma ca nimeni niciodata in toata istoria eterna a Universului nu e ca tine si nu te va putea inlocui, prietene drag si suflet iubit alaturi de care eu calatoresc azi aici si dintotdeana.

Toate sunt in noi. Avem memoria a ceea ce suntem plenar si perfect. Suntem fiinte de lumina, fiinte ce s-au nascut din iubire si sunt individualitati ale iubirii, si de cand ne-am nascut in acest urias plan existential compus din infinite universuri, nu ne-am alterat natura profund niciodata. Suntem la fel de puri, la fel de sanatosi, la fel de intelepti, la fel de eterni, la fel de creativi, la fel de darnici si iubitori, la fel de puternici, la fel de divini si de desavarsiti, ca in prima clipa vesnic eterna in care ne-am nascut din marele Creator al tuturor celor ce exista. Avem tot ce ne trebuie. Le avem deja. Sunt in noi. Suntem noi. Si cu toate astea, din pricina faptului ca odata incarnati in aceste planuri terestre de vibratie mai joasa ne-am slabit contactul cu Originea noastra si cu adevarata noastra natura, bantuim pe strazile acestei planete in nestiire si uneori ii mai urcam si muntii si inotam marile ca sa cautam departe, departe de noi insine, ceva ce exista deja in locul de care fugim. A FACE ceva nu ne va revela niciodata usor sau repede, sau poate deloc, adevarata noastra natura. A FI inseamna a te conecta cu tine, cu adevarul din tine, inseamna a ajunge acasa. Si cu toate astea noi mereu facem ceva ca sa ne cautam si sa ne regasim. Nu inseamna ca eforturile pe care le facem zilnic nu funtioneaza. Nu anulez efectele terapiilor, ale rugaciunilor rostite, alte tehnicilor de lucru cu energia, ale practicilor religioase, ale yoga, ale tai chi-ului, ale reiki-ului, ale qi gong-ului, ale anumitor diete si stiluri de viata frumoase si intelepte. Nu, nu spun asta. Vreau sa spun ca,toate acestea la un loc, practicate o viata, ar putea sa nu ne reveleze niciodata adevarata noastra natura, adevarata noastra fiinta si sa ne conduca spre desavarsirea dupa care tanjim. Singura cale in a ne desavarsi este A FI. Meditatia este A FI. Uitati de meditatiile elaborate, conduse de voci suave si care va indeamna sa faceti una sau alta. In adevarata meditatie nu faci nimic, doar esti. Esti in eternul prezent, esti in eternul din tine, esti unit cu Tot, caci oricum nu ai fost separat niciodata si depasind nevoia de a face si gandurile din spatele ei, redevii ceea ce esti : divinitate manifestata prin energie pura, fara granite, vesnica si unica totusi.

Am ajuns in urma incercari perpetue de a face ceva, sa inteleg ca doar doua modalitati te pot aduce acasa: A FI in prezent si a trai curajos fiecare clipa constient de eternitatea ta. Acestea doua te vor aduce neindoit la sursa divinului din tine si apoi iti vor dezlantui Sinele captiv sub uitare, lasandu-te sa devii unul cu el si sa recapeti memoria a ceea ce esti. Oricat ne-am ruga, oricat am practica diferite practici, oricat ne-am stradui, nu ne vom intoarce acasa decat atunci cand vom renunta sa ne straduim. Sa nu uitam ca cel mai adesea, dorintele noastre sunt inconstiente si nealiniate cu planul nostru divin si cu Universul in care ne manifestam. De ce ne-am agita sa ne fortam devenirea, sa ne descoperim, cand nu avem ochii sufletului destul de deschisi sa vedem adevarul?

Daca un copil iese in gradina dupa ploaie si se joaca, se murdareste de noroi si cand se intoarce in casa el stie ca nu este de fel murdar dintotdeauna. El stie ca este curat in mod natural si de aceea se spala ca sa isi inlature murdaria si sa redevina curat. El stie cum este. Nu se lasa amagit de noroiul de pe el si nu incepe sa se subestimeze considerandu-se un murdar. Asa si noi, fiintele care traim pe acest pamant, nu trebuie sa ne uitam in aparentele din vietile noastre si sa ne subestimam gandindu-ne: sunt bolnav, sunt rau, sunt neajutorat, sunt las, sunt influentabil, sunt nestiutor, sunt singur, sunt dezorientat, sunt neapreciat…etc…etc….etc….Toate acestea sunt aparente, ele se pot da la o parte la fel de usor cum se da noroiul cu apa, daca tu stii cu tarie, ceea ce deja esti, ceea ce esti cu adevarat. Tu esti desavarsit deja pentru ca asa ai fost creat si nimic nu iti poate altera perfectiunea. Tot ce ti se intampla sunt episoade trecatoare menite sa iti incerce, dincolo de toate, credinta in Dumnezeu si in tine insuti. Cei care pot sa vindece intr-o secunda pe cineva, nu fac mari minuni ci doar privesc cu toata credinta pe cineva in desavarsirea lui, sanatos si pur.

Credinta  ta ca ESTI CHIAR ACUM desavarsit face diferenta. Iisus le spunea celor vindecati de el: “Prin credinta ta te-ai vindecat.” Acei oameni vindecati de el credeau in Iisus, credeau in puterea lui si in divinitatea lui, iar precum stim, ceilalti sunt oglinda noastra si in oceanul infinit al creatiei toti suntem o apa, asa ca daca tu te uiti in oglinda cu credinta, oglinda va reflecta desavarsirea ta, inlaturand orice noroi te acopera. Existenta noastra a tuturor pe Pamant este minunata prin insasi faptul ca ne pune la incercare credinta. Cu totii uitam cine suntem cand ne incarnam si ne nastem copii. Cu totii uitam si incepem sa credem ca aici apartinem si aici ne-am nascut pentru prima oara. Aceasta uitare e un proces natural si nu trebuie negata sau invinovatita, insa ea nu trebuie sa puna stapanire pe intreaga noastra existenta pamanteasca, ci trebuie sa ne amintim cine suntem. Bolilel, suferintele, durerile, pierderile, amagirile, subestimarile, lipsa iubirii, toate sunt menite sa ne puna la incercare memoria cosmica si increderea in noi. Trecand prin acestea, in noi e nevoie la un momentdat sa se rascoale glasul acela care zice determinat: “Nu asa trebuie sa fie. Ceva nu merge. Am sentimentul ca nu apartin aici iar toata povestea asta este absurda. Care e rolul meu si cine sunt eu?” Odata cu aceste intrebari amnezia incepe sa se disipeze ca un nor de ceata.

Daca te intepi intr-un ac, simti intepatura si apoi iti trece, pentru ca stii ca nu esti intepat pentru totdeauna. Atunci cum se face ca daca te imbolnavesti si suferi dureri puternice, nu iti trece si te consideri bolnav pentru totdeauna? Sunt oameni care merg in stanga si in dreapta si spun cersind comportamente speciale, ca de exemplu au diabet. Sunt oameni care traiesc din urma bolilor lor, facand din acestea un mod de viata si o scuza pentru a trai cu adevarat. Se identifica atat de bine cu ele incat ajung ca dupa ce isi spun numele cuiva nou, la cateva secunde sa mentioneze si numele bolii. Unii oameni se ascund in spatele bolilor lor pentru a isi justifica lipsa de curaj. Spun: ” Eu sunt depresiv. Nu stiu sa ma bucur de viata.” Dar iesi in lume si bucura-te de viata cu curaj si ai sa vezi ca insasi depresia ta este o iluzie, un val!

Prietenii mei, iubiti mei frati, noi suntem deja desavarsiti. Firea si aspectul nostru uman sunt doar iluzii. Haideti sa ne spunem singuri zi de zi, cu vocea tare sau cu vocea interioara pana cand o sa ne reamintim clar ca lumina soarelui: SUNT SANATOS, SUNT FERICIT, SUNT INTELEPT, SUNT CURAJOS, SUNT CREATIV, SUNT DIVIN, SUNT UNIT CU TOTUL, SUNT IERTAT, SUNT IUBIRE, SUNT IUBIT, SUNT BOGAT, SUNT CALM, SUNT PUTERNIC, SUNT UN OM BUN, SUNT O FIINTA DE LUMINA ETERNA, SUNT NEMARGINIT, SUNT PROTEJAT, SUNT SIGUR PE MINE, SUNT DEMN, SUNT DESAVARSIT. Si sa credem cu tarie toate aceste afirmatii, pentru ca nimic nu este mai adevarat decat ele. Cred ca si un om bolnav de cancer se poate vindeca daca isi aduce aminte de toate astea.  Cand esti  bolnav, nu te gandi ca esti bolnav si te vindeci…nici macar nu spune “sunt vindecat” (chiar si prin aceasta afirmatie iti admiti boala si iti negi natura), ci spune :”sunt sanatos!”.  Nu te mai indoi de tine si spune mereu cu toata fiinta ta: ” Sunt creatia divina perfecta si desavarsita a lui Dumnezeu”.

“Cere ca si cum deja ai primit.” Pentru ca, intradevar, chiar ai primit deja, ai primit atunci cand te-ai nascut din Dumnezeu.

Credinta ca tu esti perfect si divin este acea credinta care muta muntii din loc. Esti deja desavarsit. Nu te mai stradui sa devii. Nu te mai stradui sa faci ceva ca sa devii tu. TU esti deja TU. Incearca sa stai fara sa faci nimic ( inclusiv fara sa gandesti) = meditatie, si te vei regasi pe tine. Dincolo de valuri si noroaie de tot felul, esti tu si ai fost dintotdeauna aici. Nu mai pierde timpul mintindu-te, si fii una cu tine, fii in prezent, ia toate oportunitatile vietii si fa din ele o viata minunata in care sa radiezi oriunde te duci divinitatea din tine. Cu siguranta ca nici nu va mai trebui sa iti bati capul daca iti faci misiunea sau nu, caci fiind la unison cu tine, cu adevaratul tu, nici nu ai cum altfel.

Nu mai cauta, om frumos si spirit etern divin, sa inveti sa iubesti, sa inveti sa traiesti, sa inveti sa te reconectezi, sa inveti sa accepti sau sa devii ceva anume. Nu mai cauta nimic pentru ca orice cautare in alta directie decat miezul spiritului tau e in zadar. Nu mai cauta sa devii si sa inveti. Tu esti deja. Nu iti ramane decat sa fii. Doar deschide ochii si vezi-te. Deschide Ochiul mai bine zis. Un maestru mi-a zis de curand: “Cand meditezi, adu-ti cu o singura inspiratie toata fiinta in centrul fruntii, iar cand vei sta destul de mult in linistea din tine, ochiul ti se va deschide si vei iesi in afara granitelor tale.” Tot el mi-a spus: “Meditatia este ceva ce esti, nu ceva ce faci.”

Hai, fugi in lume si fii liber! Sau ramai in pacea din tine si fii la fel de liber! Spatiul si timpul nu au nicio legatura cu cine esti cu adevarat si oriunde vei pasi in aceasta lume, tine minte ca adevarul il porti in miezul fiintei tale si nu il mai cauta in alte parti.

Divinitatea din mine saluta si vede divinitatea din tine!

Te iubesc!

Diana

Comments on: "Suntem deja desavarsiti" (6)

  1. Namaste….. pentru articol….

    Like

  2. Poate ca sunt deplasata cu comentariulmeu dar vreau sa-ti spun ca eu cred ca risti sa aluneci pe o panta gresita.Cea a lui Lucifer. Noi nu suntem Dumnezeu.Noi suntem doar creatia LUI.

    Like

    • Multumesc pentru comentariu si pentru intentia buna. Fiecare cu viziunea sa, cu propriul adevar si cunoastere. Daca adevarul tau nu se potriveste cu al meu, nu inseamna nici ca tu ai dreptate, nici ca eu. Intelegerea e simpla: Dumnezeu se experimenteaza pe sine prin noi, Dumnezeu e in noi in fiecare celula a noastra, noi suntem extensii ale lui Dumnezeu. Asadar, noi suntem Dumnezeu. Daca oceanul creaza valuri, si valurile sunt manifestari ale oceanului, poti spune ca valurile nu sunt oceanul in sine?🙂 Aceasta este intelegerea mea si a multor altor oameni care si-au deschis ochii dincolo de povestile de groaza ale ortodoxiei si altor religii limitative. In plus, daca ajungi vreodata sa il simti cu adevarat pe Dumnezeu, ai sa vezi ca ai sa simti o coplesitoare senzatie ca Dumnezeu e in tine, tu esti in El, si nimic nu va desparte, fiind impreuna Unul. Multa Lumina si Cunoastere iti doresc!

      Like

  3. multumesc, suflet minunat !!!! nu pot sa iti explic in cuvinte ce simt cind citesc articolele tale , de abia am inceput sa le citesc ! si daca tu esti o oglinda sunt asa de bucuroasa sa vad ce parte luminoasa am in mine !!!

    Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Tag Cloud

%d bloggers like this: