Cand noaptea isi numara ultimele stele, sa ne deschidem ochii si sufletele si sa urcam impreuna ca sa vedem Rasaritul.

Dansul este o forma de legatura intre Om si Univers, asta este ideea prin care vreau sa incep.

Dansul s-a nascut in mod natural, ca o exprimare a ritmului acestei vieti, a vietii din interiorul trupului si sufletului nostru. Dansul exprima libertatea omului, exprima bucuria, exprima optimismul. Dincolo de faptul ca de-a lungul istoriei s-au observat si inregistrat ritmuri si feluri de dans diferite care s-au schimbat după schimbarea vremurilor si a simtirilor noastre, dansul a ramas tot una din cele mai libere si pure forme de exprimare a omului. Atunci cand sarbatoresc ceva, oamenii se aduna sa danseze. Dincolo de motivatia sociala a acestor petreceri, se afla o chemare spirituala,desi poate va suna bizar.
La inceputurile vremurilor, dansul era un ritual prin care, în majoritatea civilizatiilor, cei care dansau isi aratau supunerea si adoratia fata de zeitatile carora le erau inchinate acele miscari. Prin miscari coordonate cu un ritm se exprimau sentimente dintre cele mai variate, de la tristete la veselie, de la furie, gelozie, la iubire si extaz. In mitologia hindusa Shiva era printul dansului si, se spune ca el dansa tot timpul. Candva, minunatul dans Samba a fost descoperit in Brazilia, samba insemnand “a te ruga”, a invoca propriul Dumnezeu. Ritmurile africane au fost asimilate in muzica latina, cu acelaşi scop initial, cel de a invoca diferiti zei. Apoi grecii au rafinat mult dansurile si mai tarziu romanii au preluat dansurile grecesti si le-au transformat, adaugandu-le salturi si sarituri. Sareau si se bucurau in jurul altarului zeului Marte.Tot romanii au dat dansului o noua dimensiune a distractiei, folosindu-le in timpul petrecerilor pentru a distra imparatii si nobilii. Europenii la inceput le-au respins, le considerau ca o blasfemie, dar cu timpul, dansurile au aparut la curtile regale. Dincolo de dansurile de la curtea regala, sunt sigura ca si oamenii de rand dansau, chiar si fara muzica, la casele lor. Au aparut apoi baletul, dansurile de societate si dansurile ritmice, cu ritmuri si miscari prestabilite, pe masurace si muzica a luat noi forme. Treptat, dansul a ajuns o activitate sportiva, care da startul competitiilor si concursurilor, precum si festivalurilor si scolilor de dans in intreaga lume.Insa nu despre acest tip de dans vreau sa iti vorbesc, ci despre ceea ce eu numesc: “dansul sufletului”.

Ce numesc eu dansul sufletului? Este dansul prin care sufletul tau controleaza corpul, exprimandu-se in toata frumusetea lui. Este dansul care nu are nevoie de un anume timp potrivit, loc potrivit, stare potrivita, de public, de miscari prestabilite. Este dansul fara reguli,fara asteptari, fara teama. Este un dans haotic dupa marii coregrafi dar plin de armonie in fata divinitatii. Este miscarea libera a ta, fara sa iti pese de nimic in afara de sufletul tau. Cel mai adesea se danseaza cu ochii inchisi, spre cer, cu zambetul pe buze si cu mainile in aer, spre cer. Stii despre ce iti vorbesc? Ai pus vreodata o muzica pozitiva, vesela, ritmata si te-ai miscat “cum ti-a venit” pe ea? Fara sa te vada nimeni si uitand de toate? Nu e asa ca la sfarsitul melodiei te simteai eliberat/a si aveai un mare zambet pe buze? Nu ca erai mai optimist/a? Mai stii cum dansai cand erai copil? Ti-ai luat vreodata cel/cea mai bun/a prieten/a la dansa si ati dansat razand si fiind liberi, ca doi copii? Ai dansat vreodata pe un camp, in soare? Ai dansat vreodata in mijlocul strazii cu persoana iubita? Iti aduci aminte emotia? Iti aduci aminte sufletul tau usor?

De ce te simti asa? Si de ce te elibereaza dansul acesta pur si nonconformist?

Dansul este o formă de comunicare: intre tine si corpul tau, intre tine si ceilalti oameni, intre tine si sufletul tau! Este o comunicare nonverbala, spontana, ceea ce implica participarea atat a constiintei cat si a subconstientului, o comunicare intr-o situatie destinsa, reconfortanta, pe care o creeaza ritmul muzicii (auzite sau simtite). De aici rezulta doua motive pentru care dansul are functie terapeutica si totodata doua rezultate terapeutice, care in cadrul terapiei prin dans se sustin reciproc.

Primul este ca dansul reia contactul constient cu emotiile stocate la nivel somatic de-a lungul vietii. Emotiile puternice care nu sunt exprimate in momentul trairii lor de catre fiinta umana se pastreaza sub forma unor tensiuni musculare la nivelul acelor parti ale corpului legate simbolic de situatia traita. Dansul solicita mult mai multe grupe de muschi decât activitatile obisnuite. Prin dans, incercand sa devii mai expresiv ca sa manifesti ceea ce sufletul tau iti transmite si ca sa urmezi ritmul muzicii, descoperi din nou, ca un copil, posibilitatile uitate ale corpului tau si constientizezi acele tensiuni de mult uitate, pe care le eliberezi. Deci dansul detensioneaza muscular la nivel fizic, conecteaza la subconstient la nivel mental, si trateaza blocajele la nivel energetic. De ce? Pentru ca dansul iti deschide sufletul, iti manifesta starea de creator, si trezeste dumnezeul din tine care nu cunoaste altceva decat bucurie si libertate.

Al doilea este ca dansul iti impune acea stare de joc, de liber acces pe taramul imaginatiei, unde totul este posibil prin improvizatie, unde problemele iti apar mai altfel, unde stereotipurile si blocajele se pierd in varietatea posibilitatilor (un prim pas spre rezolvarea conflictului intern), si acea stare de deschidere spre ceilalti (primul pas spre rezolvarea conflictului cu celalalt). Nu trebuie sa te cramponezi de ideea ca nu stii sa dansezi, acest dans al sufletului nu are nevoie decat de un suflet si de un trup prin care sa iti manifesti sufletul – banuiesc ca le ai pe amandoua nu?🙂

Aceste doua rezultate, la care terapiile verbale se straduie sa ajunga prin interviuri lungi, sunt puncte de plecare in dans. Unii spun ca ceea ce ii lipseste dansului pentru a avea efect terapeutic este centrarea pe problema (de obicei dansul “te face sa uiti de griji”, pentru ca iti propui sa nu te gandesti la ele cand dansezi), insa eu cred ca a te concentra pe problema nu face decat sa alimentezi acea problema. Solutia este sa nu te gandesti la probleme si atunci ele vor disparea cu totul, pentru ca ceea ce tu nu creezi si ceea in ce tu nu crezi, nu exista. De aceea mai cred ca dansul este perfect!

Imagineaza-ti dansul ritualic al samanului in zgomotul tobelor… dansul lui David in fata chivotului legii…dansul inchinat Soarelui de un indian din America… gesturile simbolice ale dansatoarei din India… dansul unei balerine pe o scenă de teatru… dansul unui negru pe o strada intr-un oras american… si nu mai este nevoie sa argumentez eficienta dansului in terapia individuala si sociala.

Apoi, trecand de dimensiunea personala de manifestare in dans a noastra ca indivizi, trebuie sa iti spun ca dansul armonizeaza relatiile dintre oameni, conectandu-i pe amandoi, sau pe cat de multi sunt ei, la divinitate, la bucurie, la energiile vindecatoare necesare transcederii neiertarilor in iubire.
Imagineaza-ti o invartita din Ardeal, in care un fecior mandru o joaca pe mandra lui intr-un vartej infocat…un tango pasional argentinian, plin de viata si de suflet… un vals in care un tanar in frac negru si sclipitor poarta o tanara in rochie alba cu falduri largi pe deasupra podelelor unei sali de bal cu emotia si gratia stelelor care graviteaza prin Univers… dansul de imperechere al pasarilor… si terapia de cuplu prin dans este un lucru firesc. Dansul este armonie si te indeamna la intelegere si pace. In dans nu exista contraste, dualitate, conflict. Dansul se bazeaza pe armonie.

Dansul este manifestarea Instinctului Vietii (fie ca i se zice energie creatoare, libido sau bucurie de a trai), in evolutia sa catre spiritualitate, catre identificarea cu ceea ce este nemuritor. De aceea, exprimarea prin dans poate fi materia prima si modalitatea de realizare a procesului de vindecare.

Dansul invita la trezire spirituala. Priviti oamenii cand danseaza ( ma refer la dansul liber copilaresc, nu la dansurile pe muzica robotica si lipsita de suflet din cluburile si de la petrecerile de astazi) si veti vedea ca radiaza, zambesc, sunt veseli si chiar uneori sunt pe punctul de a plange de bucurie atunci cand se regasesc pe ei insisi in dans, sau cand isi elibereaza emotii suprimate ani la rand. Cand dansam, implicam intreg corpul in aceasta – picioarele noastre sunt adanc inradacinate, increzandu-se in sustinerea pamantului, abdomenul se incordeaza, plexul solar energizandu-se, inima este deschisa, palmele noastre se conecteaza cu Pamantul, apoi bratele plutesc in aer spre cer, catre divinitate, in armonie cu spiritul vietii, creand un curent prin intreg corpul nostru.  Pe masura ce circulam energia prin corpul nostru in acest fel, ne deschidem chakrele, si lasam energia vitala sa ne anime si sa ne energizeze, vindencandu-ne. Ne conectam la Pamant si la Spirit si experimentam corpul ca pe un canal de comunicare intre acestea doua. Inainte de a avea limbile ca forma de comunicare, dansul a fost prima forma de venerare a vietii si a divinitatii. Asa ca, nu conteaza cum ne miscam cand dansam pentru ca undeva in toata aceasta minunata experienta a dansului se afla sentimentul de celebrare, de conexiune spirituala cu tot ceea ce exista, mai ales cu noi insine si cu Dumnezeu. Veti vedea ca la un momentdat, cu cat ne adancim in dans, transcedem fizicul si ne simtim usori, ca si cum am fi doar spirit liber si fericit. Doar meditatia si rugaciunea mai au acest efect. De aceea, nu conteaza cat de bine arati cand dansezi, ce haine porti, cum te misti, daca ceilalti care te vad te apreciaza sau nu, ci conteaza cum te simti tu. Fiorul creativ pe care il aprinzi in intreg corpul tau atunci cand dansezi, energizeaza intreaga ta viata si toate ariile acesteia. Legatura reinnoita cu tine insuti iti va da incredere si pace.
Cand dansezi, te misti prin viata, esti viata, pui viata in miscare. Daca am trai asa cum am dansa, adica liberi, fericiti, conectati la tot ceea ce exista, in legatura cu sufletul nostru, celebrandu-l pe Dumnezeu, patrunsi de energia vindecatoare a vietii, am fii cu totul altii. Am fi perfecti, asa cum ne-a creat Dumnezeu.

Salveaza-te, danseaza!

Aceasta este melodia care pe mine ma face sa dansez dansul sufletului si sa cant.🙂

Comments on: "DANSUL – ca terapie de vindecare a sufletului" (3)

  1. Just Me...Carla said:

    minunat articol !!! ….Dansul este un poem în care fiecare mişcare este un cuvânt.

    Dansul este limbajul ascuns al sufletului.

    Dansul este cea mai elevată, cea mai emoţionantă, cea mai frumoasă dintre arte, pentru că nu este doar translatare sau abstractizare din viaţă; este chiar viaţă.

    Dansul este singura artă în care noi înşine suntem materia din care este realizată.

    exact cum spui,dansul este echilibru,armonie !!!!!!! …minunat !!!!

    Like

    • Multumesc! N-am facut decat sa mai trec in lista inca o data de ce dansul este atat de minunat! In rest, o simtim “pe pielea noastra” cand dansam, nu?🙂 Ar trebui sa dansam tot timpul…

      Like

  2. Minunat articol , sincere felicitari!
    Eu sunt dansator si sunt de parere ca o mana , o palma , un deget .. ne pot da culoare in dans , ne poate seduce sa credem .. in magie .
    Nu vreau sa ma laud insa pe scena am foarte mult succes deoarece mereu dansez cu zambetul pe buze si o fac din suflet,din placere astfel trimit o energie pozitiva in public .
    Vreau sa te contrazic : se poate dansa “robotic” (popping) si cu sufletul , crede-ma .
    Apreciez enorm ceea ce ai scris in articol , este foarte adevarat!

    Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Tag Cloud

%d bloggers like this: