Biserica si religiile in evolutia spirituala a omului

S-ar putea sa primesc comentarii negative la acest post, dar nu m-am temut niciodata sa imi afirm parerile atunci cand am crezut cu tarie in ele. Bineinteles ca aceste pareri se mai filtreaza prin experientele pe care le am dupa ce mi le formez initial, si se mai modifica pe alocuri, si poate, poate, se mai si schimba radical din cand in cand in urma unor experiente revelatorii, desi nu cred ca este cazul aici.

Vreau sa va vorbesc despre religii astazi, despre ce am invatat eu sincer despre ele, despre ortodoxie si despre biserica.

Intai vreau sa incep prin a va spune ca parintii mei nu au fost ultra-ortodocsi sau fanatici religiosi niciodata, si asta – multumesc, Doamne, m-a ajutat si pe mine sa fiu o persoana deschisa, in care sa se poata implanta radacinile unei credinte libere si frumoase mai tarziu. Botezata ortodoxa, inca de foarte mica nu m-am simtit deloc atrasa de ortodoxie sau de practicile ei, din motivul ca pur si simplu nu am rezonat cu ele. Imi aduc aminte ca prima oara cand am mers la biserica cu bunica mea, a trebuit sa trec pe sub o masa si sa fac diferite lucruri care mi se pareau foarte, foarte ciudate, si care nu mi-au placut deloc, desi aveam vreo 4 ani doar. Inca de pe la acea varsta, tata ne citea din biblie si ne explica, mie si surorii mele cand ea a crescut mai tarziu, cum a creat Dumnezeu lumea, cum au aparut Adam si Eva si ce minuni a facut Iisus. Mama ne cumparase o biblie pentru copii si la televizor se difuza “Cartea Cartilor”. Cam acestea au fost primele mele intalniri cu Dumnezeu si crestinismul. Imi aduc aminte ca ma fascinau toate povestile, insa nu intelegeam prea multe, pentru mine ramaneau niste povesti frumoase. Tata a fost mereu fascinat de intelegerea Bibliei, pe care si acum o considera de referinta, si dincolo de asta, a citit si alte carti despre religii si a vazut multe documentare. Mama, pe de alta parte, a incercat sa cunoasca mai multe religii. Nici ea nu a rezonat cu ortodoxia foarte tare. A incercat sa cunoasca si baptismul si adventismul si pentru cativa ani si-a petrecut timpul in prezenta oamenilor cu aceste credinte.Ba chiar s-a botezat adventista din dorinta de a se boteza inca o data, ca adult perfect constient de darul pe care il primeste. Vreau sa spun ca parintii mei au crezut mereu in Dumnezeu insa au cautat sa il gaseasca in forma cea mai pura in diferite religii sau cercetari. Din pacate, nu l-au gasit nici astazi in niciuna dintre ele, pentru ca nu au inteles inca faptul ca Dumnezeu e in ei, si ca Il cauta prea departe in ratacire si confuzie.

Eu nu am “cochetat” decat rar cu mersul la biserica pentru ca pur si simplu nu ma simteam in largul meu in acel mediu care mi se parea rigid si intolerant inca de la 4-5 ani.

In timp am invatat ca religiile nu fac decat sa dezbine. Au si ele rostul lor pe pamant pentru ca ii trec pe oameni prin diverse incercari spirituale si intr-un fel ii testeaza, consider eu, insa cel mai mult religiile induc in eroare. Imediat va explic si de ce cred asta.

La inceput si dintotdeauna oamenii aveau un Dumnezeu, Cel care ne-a creat si care are grija de noi si ne iubeste. Era ideal ca ei sa creada in acest Dumnezeu si sa Il respecte si sa Il iubeasca pentru tot ce le daruieste, traind in armonie unii cu altii, si cautand adevarul desavarsirii lor. Dar, nu. Intai a aparut Biserica, ca institutie care sa adminstreze, educe si guverneze credinta oamenilor in Dumnezeu. E ca si cum tie iti place sa inoti si stii cum sa o faci, inveti singur , dar apare o autoritate care iti spune ca tot timpul ai inotat gresit, si pentru asta o sa fi pedepsit si ca de acum incolo trebuie sa inoti cum iti spune ea si unde iti spune ea, si ca nu ai dreptul sa pui intrebari indraznete sau sa te indoiesti pentru ca vei muri inecat. (Suna un pic a dictatura religioasa nu?) Si Biserica a bagat frica in oameni.

Biserica i-a facut pe oameni sa creada ca au nevoie de intermediari pentru a face ceva ce era natural si nemijlocit. Biserica a devenit intermediar in legatura intima si personala cu Dumnezeu si astfel aceasta legatura s-a subtiat. Le-a spus credinciosilor sai sute de ani la rand ca pentru a se ruga trebuie sa vina la biserica, ca pentru a se spovedi au nevoie de un preot, ca pentru a li se ierta pacatele trebuie sa primeasca incuviintarea preotului, ca pentru a se casatori, a se boteza, a muri, a sarbatori, trebuie sa faca ritualuri abstracte si bizare si ca fara de acestea Dumnezeu nu le da Binecuvantarea sa. Oamenii au fost invatati ca daca nu se inchina de 3 ori la intrarea in biserica, daca nu stau in genunchi, daca nu isi acopera capul ca femeie, daca nu saruta icoane, cruci, mana preotului si alte obiecte bisericesti, nu sunt demni de intratul in biserica si Dumnezeu nu pleaca ochii asupra lor pentru ca sunt pacatosi. Biserica a conditionat credintele oamenilor, i-a adunat in jurul ei ca fiind unica solutie spre mantuire, le-a spus ca daca nu o vor implica in vietile lor nu vor castiga eternitatea si vor arde in iad.

Biserica a inceput sa guverneze vietile oamenilor, vietile unor oameni dezinformati si tematori. Ea a inceput sa isi intinda panzele tot si tot mai departe si sa patrunda tot mai adanc in subconstientul oamenilor, unde  a sadit adanc semintele fricii. Daca Dumnezeu este Iubire, Biserica este reprezentanta fricii. Oare aceasta nu este opusa lui Dumnezeu?

Incet, incet a preluat controlul vietii sociale, a educatiei si politicii. Intreaga activitate a oamenilor se axa in jurul bisericii candva si preotul era sfatuitorul cel mai apreciat al tuturor. Educatia s-a facut de maici si preoti, in manastiri, pentru o lunga perioada de timp. Iar monarhiile si statele nu actionau fara sa ceara sfatul mai marilor Bisericii mai intai. Astfel, ea s-a infiltrat adanc in mintile si in faptele tuturor. Oamenii se nasteau si mureau sub aripa Bisericii, oamenii au fost educati si sfatuiti, ghidati, si au dus razboaie in care au murit, tot in numele Bisericii cea binevoitoare. Incet, incet s-a ajuns la o forma de sclavie spirituala nociva, insa oamenilor nici prin cap nu le-a trecut pentru ca totul parea sa fie in numele lui Dumnezeu. Nu s-au gandit nicio clipa ca poate l-au inteles gresit pe Dumnezeu si ca pot avea o legatura personala cu El. Cei care au indraznit sa se departeze de invatatura Bisericii si sa expeimenteze alte cai au fost considerati eretici, posedati, vrajitoare, demonizati, si au fost cumplit torturati si arsi pe rug. S-au ars carti care ar fi putut ridica intrebari amenintatoare care ar fi clatinat cuibul de minciuni in care domnea mai puternica precum niciodata aceasta instituie.

Pe ascuns a modificat Biblia in favoarea ei, pentru ca oamenii sa ramana neinformati, sau informati gresit, si sa o plaseze tot pe ea in centrul vietilor lor. Cei care au tradus si adaptat Biblia au fost oamenii bisericii. In ea au intervenit si imparatii, totul avand scop manipularea maselor de oameni – vezi informatii despre Consiliul de la Niceea din 351 d.Hr. Nici nu se stie clar cum au ajuns aceste manuscrise ale apostolilor si ale diferitilor oameni ai lui Dumnezeu in mainile Bisericii si nici nu se stie care ar fi fost forma lor initiala. E un mister. Nu se stie din Biblie decat ceea ce Biserica a permis sa fie cunoscut.  Pana in secolul al 16 -lea cand a aparut tiparul si cartea cartilor s-a raspandit catre credinciosi, a fost timp destul ca ea sa fie modificata. A scos pasaje intregi si unele manuscrise inca sunt tinute secrete daca nu au fost distruse. Dar nu cred ca au distrus ceea ce pentru ei este aur spiritual. Asadar, oamenii au aflat din Biblie ca desi Dumnezeu este iertator si iubitor, desi El a creat tot ce exista, in mod paradoxal El este si neiertator si ranchiunos, si distruge tot ce a creat daca nu Il ascultam. Se pare ca  desi Dumnezeu ne-a daruit liberul arbitru, noi de fapt nu ar trebui sa ne permitem nicio libertate pentru ca libertatile de a face ce ne place sunt adesea considerate pacate si vor fi pedepsite. In plus, desi Dumnezeu ne iubeste nespus si a creat pentru noi tot ceea ce ne inconjoara, El nu ezita sa ne arunce in flacarile iadului sa ardem pe veci fara sanse de scapare daca nu suntem cuminti si Il suparam. Iar omul, este unica si perfecta creatura a universului, nemaiexistand alte fiinte in afara de noi. Am citit Biblia de 3 ori, in 3 stadii diferite ale vietii mele. Prima oara m-am ingrozit si mi-a fost frica de Dumnezeu pe care nu L-am inteles cum poate fi asa de bun si atat de crud in acelasi timp. A doua oara mi s-a parut plina de adevaruri suspecte si am inceput sa citesc printre randuri. A treia oara, cum 2 ani, am citit complet printre randuri, am descifrat metafore si adevaruri ascunse, am identificat paradoxuri absurde si mi-am dat foarte clar  seama de  influenta Bisericii. Daca poti citi Biblia cu sufletul si sa ai abilitatea sa culegi din ea ce a mai ramas pur, atunci citeste-o si cauta dincolo de ea. Tot ce iti inspira frica si tot ceea ce este radical, nu este originar si vei intelege ca a fost adaugat sau modificat. Incearca sa nu te lasi influentat.

A continuat si a propavaduit frica printre oameni, invatandu-i ca toti sunt pacatosi din nastere, pentru ca insasi stramosii nostri originari au muscat din marul cunoasterii – iar cunoasterea – doamne fereste, sa nu cumva sa fie una din preocuparile noastre, ca e vai si amar de noi! -, ca sunt marunti si neinsemnati, ca daca nu traiesc umil nu au dragostea lui Dumnezeu, ca daca nu vin la slujbe vor fi prada satanei (pot sa jur ca tot Biserica l-a inventat pe satana pentru ca oamenii speriati de el, sa fuga in bratele ei salvatoare), ca ii va inghiti iadul daca nu dau bani bisericii sub diferite forme, ca daca isi exprima personalitatea sunt pacatosi, ca daca au bucurii si placeri vor ajunge in iad, ca daca fac sex sunt murdari si groaznici, ca petrecerile sunt pacatoase, ca a se indoi si a isi pune intrebari e pacat, ca a cerceta alte cai e inadmisibil. Conditionari peste conditionari.

Zdruncinata de interese diverse si de conflicte interioare, Biserica s-a scindat la un momentdat in secolul al 11-lea in doua. S-au format Bisrica Catolica si cea Ortodoxa, iar oamenii s-au scindat si ei, dandu-le inca un motiv sa fie dezbinati in numele credintelor false. Ortodoxia s-a axat pe adevarurile lui Iisus, pe importanta Duhului Sfant, a Fecioarei Maria,a arhanghelilor si sfintilor, a instituit dogme si ritualuri numeroase si alte forme de manifestare deloc permisive. Catolicismul a pus accent pe nasterea lui Iisus si pe binecuvantarea Fecioarei Maria, la care se inchina mai toti catolicii. A fost de fapt o scindare intre estul si vestul planetei, care banuiesc ca a avut la baza si motive economice si politice. Desi se rugau aceluiasi Dumnezeu si aveau in mare aceleasi invataturi, cele doua biserici au fost rivale si conflictuale mult timp, iar aceste energii s-au rasfrant asupra oamenilor. Un lucru bun in toata aceasta separare a fost aparitia altor culte si religii protestante, care a insemnat prima forma de indoiala a oamenilor. De aici, ceva benefic li s-a intamplat oamenilor : au realizat ca se pot rupe de Biserica si pot cauta adevarul si independent ce aceasta. Nu l-au gasit deplin nici in alte forme de religie, pentru ca niciuna din acestea nu este libera complet ci incearca sa impuna credinte si ideologii si nu accepta accesul celor care nu sunt de acord. Dar au vazut ca se poate sa cerceteze si sa caute mai departe de portile bisericii.

Sa nu uitam ca Biserica a dus razboaie pentru  a se impune in numele asa zisului crestinism (cruciadele) si a omorat foarte multi oameni fara pic de mila, compasiune,toleranta sau iubire, despre care ne invata Dumnezeu si Iisus, pe care oamenii bisericii ii considera parintii lor. Biserica a actionat prin brutalitate, incalcarea liberului arbitru, agresivitate, intoleranta, si a adus in vietile oamenilor confuzie si frica – oare care este legatura dintre Biserica si Dumnezeul nostru bun care este Iubire si Iertare, in toata povestea aceasta?  Biserica a dus tot timpul o lupta pentru supravietuirea ei, deoarece, daca s-ar fi aflat adevarul despre Dumnezeu si despre tot ceea ce ne inconjoara, ea ar fi aparut ca fatarnica si mincinoasa, si lumea ar fi ignorat-o, disparand. Ceea ce cred eu ca se va intampla in cele din urma, insa nu fara ca aceasta institutie de dictatura sa tina cu dintii, cu ultimele ei puteri, de statutul pe care si l-a construit. Va recurge la razboaie si crime doar ca sa se mentina prin violenta si obligare deasupra tuturor. Numai timpul va dovedi ce va urma.

A facut oamenii sa se teama si de propria umbra, sa se roage unui Dumnezeu fals perceput ca tiran si razbunator care cere lucruri absurde si iarta foarte greu, a inlaturat din vietile oamenilor libertatea de a se bucura sincer de placeri si distractii, facandu-i sa traiasca o viata seaca si nesatisfacatoare, a modificat Biblia pentru a ne ascunde adevarul, a inventat iadul si pe satana ca sa ne tina tematori si loiali, a condamnat sexualitatea care era calea omului spre ridicare spirituala, a sabotat orice forma de elevare spirituala a omului pentru ca acesta s-ar fi indepartat de ea daca s-ar fi trezit, si a creat ritualuri prin care sa il incante pe cel ratacit si temator venit sa primeasca iertarea si ispasirea prin oamenii bisericii, deoarece se credea nedemn de un dialog direct cu Dumnezeu. Timp de mii de ani omul s-a tot departat de Dumnezeu deoarece s-a simtit vinovat si nedemn in fata Lui. Temator de furia si razbunarea lui Dumnezeu, omul s-a ascuns de El si L-a urat in sinea lui pentru ca il considera un tiran nedrept. Dumnezeu, iubitor si rabdator infinit, a inteles in intelepciunea sa totul si a asteptat ca omul sa se trezeasca intr-o zi.Trebuia ca iubitul Sau fiu, micutul dumnezeu pe care El il insufletise, sa cunoasca intai aceasta experienta a departarii de Dumnezeu pentru ca apoi sa se intoarca cu pofta de cunoastere si cu nevoie de iubire la cel care il crease cu nemarginita daruire si dragoste.

Nu, dragii mei, nu vad numai partea negativa a bisericii. Desi a facut multe rele si a fost mesagerul minciunii si al fricii, Biserica a facut si cateva lucruri importante. Unul dintre ele este ca a mentinut numele lui Dumnezeu viu. Chiar daca a promovat imaginea deformata a Lui, Biserica a  tinut mereu vie in constiinta umana, ideea ca Dumnezeu exista. Oamenii nu au uitat de Dumnezeu in acest fel, chiar daca nu l-au cunoscut niciodata cu adevarat. Si in felul acesta, legatura lor cu El, desi subtiata si fragila, a ramas intacta. Ca un cordon ombilical energetic. Ca si cum, chiar daca nu stii cine e mama ta, stii ca ai o mama si ceva te leaga de ea. Daca Biserica nu ar fi existat, cu toate relele ei, existau sanse ca oamenii sa uite de Dumnezeu la un momentdat, fiind prinsi de problemele lor cotidiene , ancorati atat de tare in material si energii de vibratie joasa. De asemenea, biserica a mentinut vie puterea rugaciunii. Unii oameni nu se roaga acasa, dar macar o fac la biserica si in acest fel ei comunica, chiar inconstient, cu Dumnezeu. Si El aude si raspunde sub o forma sau alta. Iar apoi, mai este un aspect pozitiv, si anume: in lacasurile bisericesti, in timpul slujbelor si chiar si in afara lor, coboara Duhul Sfant asupra celor prezenti si ii ajuta, si ii curata. Cu alte cuvinte, Constiinta si energia divina este prezenta pentru ca oamenii o invoca. Si in cele din urma, trebuie sa recunosc ca unele ritualuri si slujbe, precum si unele rugaciuni si cantari au putere de curatare si vindecare si le-am testat pe mine insami.

Dar aspectele pozitive, desi exista, sunt putine in comparatie cu cele negative ale Bisericii.  Eu consider ca timpul ei a trecut, desi sunt foarte multi oameni care inca se mai agata cu disperare si incredere neclintita  de invataturile si practicile ei. Chiar ieri citeam marturiile unor oameni profund ortodocsi despre experientele lor new age si cu totii erau atat de blocati, de frustrati, de uraciosi si limitati in ceea ce exprimau. Se vedea clar lipsa tolerantei si a iubirii in sufletele lor, marca a apartenentei la ortodoxie. Nu pot sa simt decat o tristete pentru aceste suflete inca ratacite, dar trebuie sa admit ca in calea evolutiei sunt multe etape si ca noi, desi contemporani suntem pe scari ale evolutiei diferite, pe care trebuie sa le experimentam ca sa putem creste. Unii sunt inca atei, altii nici atei nu sunt si se dedica fortelor negative pentru a isi gasi implinirea si succesul, altii sunt musulmani, altii sunt budisti, altii sunt taoisti, altii islamisti, altii hindusi, altii catolici, altii ortodocsi, altii protestanti…si altii…liber-cercetatori.

Eu cred ca dupa ce ai trecut prin si ai cunoscut toate religiile si toate ideile posibile, ajungi intru-un moment al existentei tale ca om cand te convingi ca adevarul nu e deplin in niciuna din aceste, dar este cate putin in toate. Insa evolutia cea mai frumoasa si mai deplina o  ai atunci cand ai propria ta legatura cu Dumnezeu si cand nu te lasi influentat de idei care nu iti apartin si care nu vin din adancul inimii tale, din constienta ta lasata in dar atunci cand ai decis sa te intrupezi, din intelepciunea divina cu care tu esti in contact dintotdeauna.

In evolutia noastra spirituala catre desavarsire, ne-au fost puse piedici ca sa ne invatam lectiile. Eu consider ca una dintre aceste piedici este si Biserica, dar si alte religii ale omenirii care nu ne dau accesul la informatia completa ci doar la informatiile care se doresc a fi promovate din anumite interese. Dar, orice lucru de pe Pamant – aceasta dimensiune a dualitatii, are doua fete – una buna si una mai putin buna.

Indrazneste sa ai libertatea de a cerceta si alege constient ce sa crezi. Elibereaza-te si vezi! Dumnezeu e Iubire.

Puterea rugaciunii

Ce este rugaciunea?

Rugaciunea. Cati dintre noi ne rugam mereu? Cati dintre noi ne rugam macar o data pe saptamana? Cati dintre noi ne rugam cu adevarat, prezenti cu inima in rugaciune si cu rugaciunea in inima? Cati dintre noi constientizam adevarata valoare a rugaciunii si cat de benefica este ea? Rugaciunea ne poate schimba vibratia, viziunea, vietile.

“Rugati-va neincetat” ne spunea Apostolul Pavel, caci rugaciunea este izvorul si forma cea mai intima a vietii noastre. “Intra in camara ta si inchide usa, roaga-te Tatalui tau, Care este in acest loc tainic”, vrea sa spuna ca trebuie sa ne adunam in noi insine si sa facem aici un sanctuar; “locul tainic” este inima omului. Viata de rugaciune, densitatea ei, adancimea ei, ritmul ei masoara sanatatea noastra spirituala si ne descopera noua insine.

Dar ce este rugaciunea? Atat de putini o intelegem…

Rugaciunea este la modul cel mai simplu, dialogul nostru cu divinitatea. Este o forma de comunicare frumoasa, revelatoare, vindecatoare, purificatoare, prin care noi ne reconectam la Sursa Vietii, Divinitatea, in toata Unitatea si toate formele ei de expresie ( pentru ca ne putem ruga la Dumnezeu, sau la Iisus, sau la Fecioara Maria,sau la Duhul Sfant, sau la arhangheli, ingeri, ghizi si alte fiinte de lumina ). Este ca si cum am da un telefon Acasa, si facem un schimb de iubire reconfortanta cu cei dragi noua. Este exact acelasi lucru cu a iti suna familia de la departare si a le comunica cum esti, ce faci, ce ai nevoie, cat de dor iti e de ei, cat de mult ii apreciezi, cat ii iubesti, si ei sa iti comunice aceleasi lucruri. Noi venim de la Dumnezeu, din Ceruri, caci acolo este Acasa, ci nu aici…si rugaciunea, este “telefonul” pe care il dam acasa ca sa ne auzim parintii si fratii.

Si atunci ma intreb eu, cum de ne e dor atat de rar de ei? Cum de ii uitam si ii ignoram? Cum de ne e teama sa le vorbim si ne rusinam? Oare o familie nu te accepta mereu asa cum esti si nu te iubeste neconditionat, sprijinandu-te si sfatuindu-te in orice conditii? De ce ne vedem mici si vinovati in fata bunatatii pe care ne-o arata clipa de clipa Dumnezeu si fiintele lui de Lumina? Ei nu ne judeca, ei nu ne condamna, ei ne iubesc neconditionat si asteapta cu cel mai mare drag zi de zi, “un telefon” de la noi.

“Fa din rugaciunea mea o taina a prezentei Tale”. Omul isi incordeaza auzul la glasul lui Dumnezeu: “trebuie sa ne rugam pana ce Duhul coboara peste noi…, cand el a venit sa ne viziteze, trebuie sa incetezi rugaciunea”, sfatuieste Sfantul Serafim.Iisus “foarte de dimineata, sculandu-Se a iesit, S-a dus intr-un loc pustiu si Se ruga acolo”.

Ca sa ne amintim mereu cine suntem si de unde venim, si ce putere data de Dumnezeu avem, ar trebui sa traim in rugaciune. De la prima raza a soarelui, pana la coborarea stelelor peste cer, si chiar in timpul somnului. Mai degraba comunicam cu Dumnezeu in timpul somnului, cand mergem in alte planuri ale creatiei, decat in timp ce suntem treji. Pentru ca in timpul somnului nu ne putem opune naturaletii, nu ne putem opune starii noastre normale, de conexiune cu divinitatea iubitoare.

De ce se roaga oamenii?

Oamenii se roaga cu putine ocazii…din pacate. Cand se roaga oamenii? In general, la greu. Cand dau de greu, oamenii isi aduc aminte de rugaciune si cer ajutor. Oamenii se roaga cand sunt bolnavi, pentru vindecare. Oamenii se roaga pentru raspunsuri pe care nu le pot gasi singuri. Se mai roaga pentru bunastare si bani. Pentru iertarea pacatelor. Pentru protectie. Este bine si macar atat, insa ideal este sa nu ne rugam la Dumnezeu doar la greu, doar cand avem un interes, sau cand ne aducem aminte de EL din an in paste. Normal ar fi sa ne rugam lui Dumnezeu clipa de clipa, si la bine si la rau, ca sa putem sa impartasim cu el atat bucuriile noastre cat si grijile noastre. Oricum, desi nu suntem foarte constienti, Dumnezeu, Iisus, Maria, ingerii, arhanghelii, ghizii, toate fiintele de lumina de care am auzit si pe care nu le cunoastem, sunt langa noi in fiecare secunda a vietilor noastre, si nu ne parasesc niciodata, desi noi le ignoram. Imagineaza-ti cum ar fi sa stai mereu alaturi de o persoana pe care sa o iubesti si pe care sa vrei sa o ajuti si care sa te ignore ca si cum nu ai exista si care niciodata nu iti adreseaza niciun cuvant. Nu ar fi prea frumos, nu? Asa te porti tu cu ei. Sa le accepti prezenta si sa ii contactezi prin rugaciune nu ti-ar aduce decat beneficii, nu ai de ce sa te temi.

Oamenii se roaga in biserici, ca asa trebuie, ci nu ca asa simt. Oamenii se roaga mecanic de multe ori, lasandu-si inima deoparte.

Rugaciunea isi are izvorul in inima si inima noastra este lacasul tuturor adevarurilor despre noi insine si despre sursa noastra, pentru ca in ea salasluieste Sinele nostru, etern si divin.

Oamenii se roaga ca sa ceara ceva ( desi ei nu stiu ca oricum Dumnezeu le va da), ca sa multumeasca lui Dumnezeu ( mai rar, dar si atunci cu scopul de a cere ceva apoi – in stilul ” multumesc, Doamne, pentru ce mi-ai dat, dar mai da-mi inca”), si de lauda (si mai rar). De obicei oamenii cer. Altii se roaga pentru iertare, crezandu-se pacatosi groaznici care trebuie sa se tarasca ca serpii ca sa obtina iertarea si viata vesnica. O, Doamne, de ar stii ei ca Tu deja i-ai iertat dinainte sa greseasca! De ar stii ca iertarea de sine sta doar in mainile lor…Acesti oameni, care cauta iertarea la Dumnezeu, de obicei nu o gasesc. Pentru ca ei nu se iarta pe ei insisi. Cauta iertarea in locul care nu trebuie, si in sufletele si mintile lor se inradacineaza neiertarea si ura de sine, care prelungeste sentimentul de vina in toate zilele vietii lor. Si se intreaba: Doamne, eu m-am rugat sa ma ierti, Tu de ce nu ma ierti, ca uite ce vinovat ma simt? Si cred ca Dumnezeu e neiertator. Gresit! Dumnezeu stie ca tu ai sa gresesti dinainte ca tu sa gandesti greseala! Si EL iarta TOTUL, pentru ca te iubeste! Nu te mai ruga pentru iertare, aplecat/a la pamant si vinovata ca de crima, ci uita-te in tine ca sa gasesti iertarea proprie.

Ce este de fapt rugaciunea

Rugaciunea este, deci, un dialog deschis, liber, sincer, familial, izvorat din inima, cu divinitatea sub toate formele ei, pentru a ne purifica si acorda la vibratiile Sursei divine, pentru a accesa Intelepciunea divina, pentru a accesa Inspiratia creatoare, pentru a gasi raspunsurile de care avem nevoie, pentru a ne confesa celor mai buni prieteni pe care ii putem avea, si pentru a ii invoca in existenta noastra, acceptandu-le prezenta si cerandu-le tot sprijinul.

Eu cred ca rugaciune inseamna sa te trezesti dimineata si sa spui cu zambetul pe buze : “Buna dimineata Tata, buna dimineata ingeri, buna dimineata Iisus, buna dimineata arhangheli, buna dimineata tuturor! Va multumesc pentru aceasta noua zi si ramaneti alaturi de mine! Va iubesc!” . Rugaciune inseamna sa spui in secunda dinainte de a face ceva,sau de a ti se intampla ceva : “Doamne ajuta!”. Rugaciune inseamna sa stai in autobuz in trafic si sa vorbesti in gandul tau cu Dumnezeu, sau cu Iisus, sau cu cine simti tu, despre orice iti vine in minte. Primul gand care vine si care pare strain de gandirea ta obisnuita, este de la Dumnezeu. Rugaciune inseamna sa stai in parc si sa privesti un copac superb si sa spui : “Doamne, ce frumoasa e creatia ta!”. Rugaciune inseamna cand te simti trist, sa inchizi ochii si sa te gandesti la iubirea lui Dumnezeu. Rugaciune inseamna sa gatesti si sa spui : “Doamne, binecuvanteaza aceste legume si fructe, aceasta apa, aceasta mancare si fa ca ea sa ma hraneasca, sa ma vindece, sa ma ajute sa imi fac misiunea”. Rugaciune inseamna sa iti recunosti vulnerabilitatea uneori si sa spui ” Doamne, eu nu stiu ce sa mai fac, trimite-mi tu solutia sau rezolva tu problema.” Rugaciune inseamna sa ii dedici lui Dumnezeu tot ce faci si sa ii multumesti pentru ceea ce tu ai creat. Rugaciune inseamna sa pronunti numele lui Dumnezeu, pentru c numele Lui este plin de daruri si plin de putere. Rugaciune inseamna sa pronunti numele lui Iisus pentru ca numele Sau este plin de Iubire si de Mantuire. Rugaciune este sa iti saruti copilul pe frunte si sa il binecuvantezi. Rugaciune este sa privesti spre stele intr-o noapte senina si sa te umpli de linistea lor, intr-o tacere minunat graitoare. Rugaciune inseamna sa lasi inima sa asculte glasul intuitiei, care este glasul lui Dumnezeu.

Asta cred eu ca inseamna rugaciune.

Rugaciunea din suflet, ca si cum ai vorbi cuiva drag si prietenos, fara temeri, vinovatie si sentiment de inferioritate, cu cuvintele tale simple, si cu toata deschiderea, este rugaciunea adevarata care ar trebui intretinuta fara oprire, in fiecare clipa a vietii tale. Exact ca si cum ai vorbi celui mai bun prieten. Sincer, si cu iubire.

Rugaciunile standard

Sunt foarte multe rugaciuni care sunt si scrise si transmise sub forma neschimbata, pe care oamenii le invata pe de rost si le rostesc in anumite situatii. Si aceste rugaciuni au beneficitatea lor, si unele au vibratie foarte mare, pentru ca au fost create din suflet, de oameni cu mare iubire de Dumnezeu. Unele din aceste rugaciuni au fost transmise chiar de Dumnezeu prin cei care le-au scris si transmis mai departe. SI cuvintele din ele nu sunt aleatorii, ci sunt pline de forta vindecatoare, sau contin exact numarul de telefon al lui Dumnezeu, sau ne influenteaza pana si ADN-ul. Nu glumesc. Este testat si stiintific, dar mai ales este experimentat de milioane de oameni.

Insa, daca rostim aceste rugaciuni standard, este bine sa le rostim tot din suflet, crezand fiecare cuvant din ele, ci sa nu le spunem robotic, doar cu mintea. Este adevarat ca unele din ele, cum ar fi Tatal nostru, au efect chiar si spuse pe graba, sau robotic, pentru ca fiecare cuvant este o puternica invocatie care se manifesta automat, insa nu se poate compara efectul rostirii unei rugaciuni cu toata inima si credinta, cu efectul unei rugaciuni grabite si mentale. De asemenea, este posibil ca unele din rugaciunile scrise, sa contina amprenta celui care le-a scris, si anume: temerile, fricile, ideile preconcepute, viziunea limitata sau gresita despre Dumnezeu si divinitate, vinovatia etc. Si noi, asimiland automat si repetand aceste rugaciuni, sa ne integram in mental si in structurile noastre aceste energii care nu numai ca devin ale noastre si incep sa se manifeste odata inradacinate in subconstient, dar si impiedica comunicarea eficienta cu Dumnezeu. E ca si cum ai incerca sa vorbesti cu cineva la telefon in timp ce pe fir ceva zumzaie foarte tare.

Apoi in aceste rugaciuni mai sunt si cuvinte care pun presiune pe sufletele noastre si ne dau o senzatie de vinovatie, care ne determina sa ne ascundem din fata lui Dumnezeu, vazut de multi ca ” razbunator “, ” aspru”, ” pedepsitor”. Cuvinte precum: pacatos, murdar, necuviincios, stricat, stricaciune, pacat, nevrednic, netrebnic, robul, nu fac decat sa puna distanta intre noi si Dumnezeu, acordandu-I un rol de judecator si noua, un rol de judecati. Nu este niciodata asa. Dumnezeu nu ne judeca, El ne accepta. Cei care ne judecam, suntem noi, Ne judecam unii pe altii si aruncam cu pietre. Relatia noastra cu Dumnezeu nu este supus si umil om nevrednic care cere indurare de la un stapan dur si puternic. Relatia noastra cu Dumnezeu este de picatura de divinitate rupta din oceanul divin al creatiei in care ne intoarcem mereu primiti cu dragoste. Pe acest temei trebuie dezvoltata minunata rugaciune a inimilor noastre.

Din cauza acestor riscuri eu evit  sa folosesc rugaciunile care nu imi reprezinta gandirea si simtirea, viziunea, despre Dumnezeu. Prefer rugaciunea personala, sincera, directa, dar nu ezit niciodata sa rostesc Tatal nostru.

Eficienta rugaciunii

Cred ca ati inteles cand este rugaciunea benefica.Insa mai sunt cateva micute sfaturi pe care le-am primit spre binele nostru inca de la zamislirea lumii, si apoi prin Iisus. In Marcu 11, 24-25, gasim : De aceea Va zic voua: Toate cate cereti, rugandu-va, sa credeti ca le-ati primit si le veti avea. Iar cand stati de va rugati, iertati orice aveti impotriva cuiva, ca si Tatal vostru Cel din ceruri sa va ierte voua greselile voastre.

Cum spuneam, multi oameni se roaga, dar putini sunt aceia care stiu ca toate gandurile si toate sentimentele noastre sunt de fapt rugaciuni. Intr-un fel specific, rugaciunea este contactul constient catre puterea divina atotcuprinzatoare dinlauntrul tau. Astfel, rugaciunea eficienta trebuie sa se bazeze pe prezumtia ca in noi insine exista o putere mai inalta, care este in stare sa realizeze ceea ce dorim, in masura in care credem in adevarata existenta a acestei forte. Rugaciunea eficienta este deci identica cu o stare de spirit sincera, consolidata, care provine si creste din convingere. Daca dorinta ta a fost acceptata in totalitate de catre subconstientul tau, ea va actiona ca parte a legii creatiei careia i se supune viata ta. Ceea ce vrei sa crezi, trebuie sa crezi cu adevarat si, daca ai facut aceasta, ti-ai influentat efectiv subconstientul; el va reactiona corespunzator acestei influente.

De asemenea iertarea este o prezumtie necesara pentru o rugaciune eficienta. Cand stati si va rugati, iertati orice aveti impotriva cuiva. Iertandu-i pe cei care ne-au gresit vreodata noi ne eliberam de resentimentele si tensiunile interioare si astfel eliberam puterea tainica a subconstientului care poate in acest mod sa duca la indeplinire rugaciunile noastre. Si un mod de a aduce pacea in sufletele noastre este acela de a ne ruga pentru acele fiinte fata de care noi avem anumite resentimente, si in acest mod toate acele tensiuni interioare ale noastre se vor dizolva.

Deci important este sa ne rugam cu credinta ca vom primi ceea ce cerem. Adica stiind din adancul sufletului nostru ca Dumnezeu ne da ceea ce ne trebuie fara indoiala la timpul potrivit, daca si ceea ce ne dorim noi este in acord cu legile divine. Iar a doua idee este ca rugaciunea trebuie rostita in pace, in iertare, adica intr-o atmosfera de vibratie inalta, ceea ce presupune sa ne curatam greselile si sa iertam ca sa lasam loc in inima noastra ca Dumnezeu sa intre. Daca atunci cand ne rugam, Il primim pe Dumnezeu in inima, nu e oare frumos sa il primim intr-un loc curat si plin de energii pozitive? El cand ne primeste Acasa, asa ne primeste: cu iubire, cu iertare, cu tot ce e mai pur si mai frumos.

Urmatorul pasaj, pentru ca nici eu nu puteam spune mai bine, este din cartea “Practica Gandirii Pozitive” scrisa de Joseph Murphy si aparuta la Editura Deceneu:

” Un alt secret este acela ca nu trebuie sa te ingrijorezi de modul in care subconstientul va indeplini cererea ta. In subconstientul tau lucreaza o forta creatoare ce reactioneaza la gandurile si inchipuirile spiritului tau. Bineinteles, la hotararea finala trebuie sa ajungi in mod constient. Trebuie sa te hotarasti ce anume vrei si sa te increzi in subconstientul tau. Daca iti indrepti revendicarea spre subconstientul tau, trebuie s-o faci cu convingerea absoluta ca acesta dispune de o “reteta” pentru a-ti indeplini cererea. In Biblie sta scris: Cereti si vi se va da; cautati si veti afla; bateti si vi se va deschide. Oricine cere ia; cel care cauta afla si celui care bate i se va deschide; cine este omul acela intre voi care, de va cere fiul sau paine, oare el ii va da piatra sau de-i va cere peste, oare el ii va da sarpe? (Matei 7, 7-10); mai mult: este vorba de materializarea oricarei rugaminti, a oricarei cerinte si a oricarei rugaciuni. Cereti, cautati si bateti la usa pana cand obtineti raspunsul in subconstientul vostru, pentru ca, prin natura sa, el raspunde si reactioneaza in permanenta.
Iar daca vrei sa te rogi eficient, trebuie sa-ti acordezi spiritul cu adevarurile cosmice ale Domnului, care nu se schimba niciodata. Sa-ti fie limpede ca nu cersesti, nu implori si nu te rogi cu umilinta. De fapt, iti aliniezi spiritul altfel si te orientezi spre adevar.”

Asadar, este important sa ne schimbam viziunea asupra rugaciunii si sa ii intelegem forta minunata si “secretele” care o fac eficienta.

Rugaciunea se face in biserica sau acasa?

Probabil multi dintre voi s-au intrebat candva daca rugaciunea este mai eficienta la biserica sau acasa. Raspunsul meu este: rugaciunea, este eficienta oriunde ai fi, daca o faci corect. Insa, in biserica, exista, datorita invocarii lor repetate, si datorita unei curatenii si vibratii mai inalte ale locului, niste energii mai benefice, niste entitati de lumina, Duhul Sfant, si alte prezente divine, care conlucreaza cu tine atunci cand te rogi si participa ca mesageri care intaresc comunicarea ta cu divinitatea. In plus, rugaciunea mai multor oameni in grup, pentru un tel comun, aduna forta tuturor la un loc si efectul produs de rugaciune este pe masura. Cu cat mai multi oameni se roaga pentru aceeasi cauza, cu atat respectivul lucru este invocat mai puternic si se va manifesta in plan fizic mai rapid si mai intens. Asa ca, exista sansa, ca daca tu te rogi corect, si mai si te deschizi ajutorului acestor energii si fiinte de lumina, ca rugaciunea ta sa aiba efecte imediate pe care sa le simti intens la nivelul tuturor structurilor tale si in toate planurile vietii tale. Si casa ta poate deveni la fel de curata ca o biserica daca o feresti de energii negative, daca o cureti mereu, daca ii faci protectie si invoci in ea toate entitatile binevoitoare care te pot ajuta si proteja. Atunci rugaciunea, poate fi la fel de eficienta.

Dar sa nu uitam un lucru. Dumnezeu este peste tot. In jurul nostru si in noi. Si mai ales, in inimile noastre, si nu exista loc mai sacru ca inimile noastre, nici macar in biserici. Daca ne aducem aminte, exista exemple si in biblie de oameni cu credinta mare in Dumnezeu care s-au rugat in locuri diverse, mai ales in natura, si rugaciunea lor puternica a determinat aparitia ingerilor, arhanghelilor, manifestarea prezentei lui Dumnezeu, sau chiar auzirea glasului Lui. Insusi Iisus, s-a rugat pe munte, in piete, in gradina, la masa, si oriunde a fost, rugaciunea sa a avut putere mare. Daca urmam exemplul lui Iisus, nu conteaza unde ne rugam, ci conteaza cum o facem.

Roaga-te oriunde simti: acasa, pe strada, la munca, in biserica, in parc, in lift, la coada la paine, in autobuz, oriunde!

Rugaciunea la icoane

Sunt oameni care cred ca rugaciunea la icoane este mult mai ajutatoare. Ca si cum figura reprezentata in icoana este sfantul insusi la care se roaga. Oamenii se roaga la icoane ca si cum acestea au puterea si forta de a le indeplini cererile, uitand ca puterea o are Dumnezeu si darurile de la El vin. La fel, dau un exemplu simplu. Sa zicem ca stai zi de zi alaturi de o persoana si o urmezi peste tot, dar ea are o poza cu tine si prefera sa vorbeasca cu poza ta, ignorandu-te pe tine. Ai zice ca persoana respectiva e putin cam nebuna, nu? Cam asa e si cu icoanele. De ce aveti impresia oameni buni ca e nevoie de intermediari ca sa ajungeti la Dumnezeu, la Iisus, la Fecioara Maria, la sfinti si arhangheli? Ei sunt langa voi mereu. Nu sunt cocotati nicaieri undeva in cer, pe un nor, departe.Rugati-va direct.

Nu sunt impotriva icoanelor. Am fost candva, pentru ca exact ceea ce am spus mai sus ma nemultumea. Insa am realizat ca icoanele sunt portaluri. Poate va suna ciudat, insa fiind reprezentari ale unor entitati cu vibratie inalta, ele conecteaza la acele entitati, la energia lor. Orice reprezentare a oricarei fiinte, este o amprenta a acelei fiinte, care conecteaza la ea. Este valabil si pentru oameni, luand in discutie pozele noastre. Se spune ca energetic, poza noastra este la fel de puternica si de vie ca si fiinta noastra, pentru ca ea contine o ilustrare a ceea ce reprezentam noi. Chiar daca este o reprezentare a corpului fizic, caci atat putem sa vedem cel mai multi dintre noi, daca am reusi sa vedem mai mult de atat, am reusi sa observam in fotografii si campurile energetice si aura oamenilor. De aceea este posibila terapia la distanta, pe fotografie, sau chiar pe scrisul cuiva, pentru ca si scrisul este purtatorul amprentei noastre energetice, ca si vocea noastra inregistrata, sau creatiile artistice, mancarea gatita, sau orice altceva ce ia nastere din noi. Deci, si icoanele, desi nu sunt reprezentari grafice exacte ale entitatilor pe care le reprezinta, ajuta la rugaciune, prin deschiderea de portaluri catre energiile acelor fiinte de lumina pe care le invocam, insa este important de retinut ca NU NE RUGAM LA ICOANA, CA OBIECT, SI ICOANA NU ESTE UN OBIECT SFANT. NE RUGAM LA DIVINITATE CU AJUTORUL ICOANEI. DAR LA FEL DE BINE, NE PUTEM RUGA SI FARA EA. Unii oameni au nevoie de carje inainte de a merge singuri.

Ce face rugaciunea la nivel energetic

In primul rand, la nivel energetic, rugaciunea ne acordeaza la vibratia inalta a divinitatii si lasa energiile ei sa patrunda in corpul nostru prin chakra 7, adica centrul energetic al conexiunii cu Sursa vietii.Ca urmare, ne energizam.

In timpul rugaciunii ne purificam, lasand lumina care patrunde in toate corpurile noastre, sa dizolve blocajele si sa vindece ranile produse de ignoranta si de ego.

In plus, comunicand cu divinitatea, ne deschidem fata de Sursa Intelepciunii Universale si primim in noi raspunsurile, soluriile, intelepciunea de care avem nevoie ca sa ne rezolvam problemele si sa ne vindecam, devenind oameni sanatosi si buni.

Cand invocam divinitatea si ajutorul ei, atragem in vietile noastre, prin invocare si intentie, prin credinta ca vom primi, energiile acelor lucruri de care avem nevoie si care se vor manifesta in plan fizic in curand. Deci rugaciunea este un prim pas in atragerea acestor lucruri.

Rugaciunea este un tratament eficient pentru boli deoarece la nivel energetic ea trateaza si transforma in lumina energiile negative care provoaca bolile.

Rugaciunea ne creste vibratia inimii, ne ajuta sa iertam si sa ne conectam la adevarata noastra esenta.

Efectul rugaciunii asupra corpului fizic

Pentru a exemplifica efectul rugaciunii asupra corpului fizic, voi reproduce aici o parte dintr-un articol pe care l-am primit pe email, despre ceea ce a spus Edgar Cayce, despre rugaciunea Tatal Nostru:

“…Cayce, în lecturile sale, a comunicat un lucru incredibil, corespondenţa dintre versetele rugăciunii “Tatăl Nostru” şi principalele glande endocrine. Anumite cuvinte din rugăciune reprezintă mantre (cuvinte-cheie) care declanşează deschiderea unei glande, şi anume: Tatăl Nostru, care eşti în ceruri deschide glanda pituitară, Sfinţească-se numele Tău deschide glanda pineală, Vie împărăţia Ta şi Precum în cer deschid glanda tiroidă, Facă-se voia Ta,(…) şi pe Pământ deschide glanda timus, Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi deschide gonadele (glandele sexuale masculine şi feminine), Şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum iertăm şi noi greşiţilor noştri  deschide suprarenalele, Şi nu ne duce pe noi în ispită deschide celulele lui Lyden (sau Leydig, care nu sunt chiar o glandă, ci un ansamblu de celule secretoare de hormoni, localizate sub ombilic şi deasupra gonadelor), Ci ne izbăveşte de cel rău deschide glanda timus, Căci a Ta este împărăţia deschide glanda tiroidă, şi puterea deschide glanda pineală, şi mărirea deschide glanda pituitară, Amin.

Corpul uman are centrii energetici din partea superioară în legătură cu energiile cerului, iar cei din partea inferioară în legătură cu energiile pământului. Partea superioară a corpului uman este legată de viaţa spirituală, iar cea inferioară este legată de viaţa fizică, respectiv cu plăcerile ei legate de materie (mâncare, sex etc.). O funcţionare corectă a corpului este asigurată de deschiderea tuturor centrilor lui, atât a celor superiori, cât şi a celor inferiori. Rugăciunea “Tatăl Nostru” deschide până la jumătatea ei, de sus în jos, centrii energetici, glandele organismului, iar de la jumătate până la “Amin” verifică deschiderea lor de jos în sus. Spusă cu credinţă, această rugăciune face ca un fior interior, ca un curent, să străbată corpul din cap până în picioare. Este dovada că nu există blocaje în circuitele energetice ale corpului. Din punct de vedere religios, explicaţia constă în producerea unui fior creat de Divinitate, care a ascultat ruga credinciosului.

Asadar:

Tatal nostru care esti in Ceruri

actioneaza asupra glandei pituitare, cu rol de declansator al procesului

Sfinteasca-se numele Tau

actioneaza asupra glandei pineale

Vie Imparatia Ta

deschide tiroida si regleaza functia acesteia

Faca-se Voia Ta, precum in Cer

deschide tiroida

Asa si pe Pamint

actioneaza asupra timusului

Piinea noastra cea de toate zilele, da-ne-o noua astazi deschide gonadele, glandele sexuale masculine si feminine

Si ne iarta noua greselile noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri

actioneaza asupra glandelor suprarenale

Si nu ne duce pe noi in ispita

actioneaza asupra celulelor Lyden

Si ne izbaveste de cel rau

actioneaza din noi asupra timusului

Ca a Ta este Imparatia

actioneaza din nou asupra tiroidei

Si puterea

actioneaza asupra glandei pineale

Si Marirea

redeschide pituitara

AMIN

formula de inchidere a acestor centri energetici si de reconectare la planul terestru. “

Dincolo de aceste beneficii, din experienta personala am observat ca Tatal Nostru, curata trupul si spiritul de energii negative, deschide inima spre sentimente de iertare si iubire, curata spatiile in care traim, facand loc energiilor benefice in ele, purifica mancarea si apa, alunga deochiul si alte energii care ne afecteaza sanatatea, protejeaza ca un scut, alunga fricile, aduce pacea, alunga insomniile.

Daca Tatal Nostru are aceste efecte extraordinare asupra corpului nostru, cred ca orice rugaciune izvorata din suflet cu credinta, poate avea aceleasi efecte minunate. Iisys ne-a daruit de la Tatal, aceasta rugaciune ca sa ne dovedeasca puterea rugaciunii. El ne-a lasat cu dragoste o carja puternica de care sa ne sprijinim ori de cate ori avem nevoie sa ne intarim.

Tot ca efect asupra corpului omenesc, cercetatorii au dovedit si ca toti participantii la testele rugaciunii asupra corpului omenesc au avut presiunea arteriala stabilizata si indicii sanguini imbunatatiti. Impresionant este faptul ca indicii sanguini s-au modificat inspre insanatosire: persoanele hipotensive au inregistrat cresteri de tensiune, iar cele hipertensive au inregistrat scaderi de tensiune. Deci, rugaciunea vindeca inima.

Efectul rugaciunii asupra apei

Masaru Emoto, pornind de la practicile taoiste de sfintire a apei, a demonstrat cu dovezi stiintifice ca apa percepe sentimentele noastre, emotiile, cuvintele, rugaciunile si muzica. In experimentele sale, Masaru Emoto a pus apa distilata intr-o eprubeta, dupa care, in apropierea ei, diferite persoane au rostit cuvinte blande, sau cuvinte dure. Apoi a inghetat apa si a observat ce forma aveau cristalele in functie de energia la care fusesera supuse. La fel a procedat si pentru a testa efectele rugaciunii asupra apei.

In 1996, Masaro Emoto a facut un experiment pe un lac foarte poluat, intr-o zona puternic industrializata din Japonia. Cateva mii de oameni s-au rugat, sa vada ce efect are rugaciunea asupra apei. S-au adunat in grupuri; unii s-au rugat intr-un templu, altii pe lac, in barci, altii pe malul lacului. S-a facut si o ceremonie cu lumanari, exact ca in ritualurile crestine. S-au prelevat probe din lac inainte si dupa doua ore de rugaciune, studiindu-se la microscop structura apei, in ambele situatii. Apa poluata era formata din particule haotice si stranii, pe cand apa prelevata dupa doua ore de rugaciune avea structura unor cristale in forma de flori. Dar concluzia extraordinara a experimentului a fost aceea ca structura cristalina a apei se pastreaza si la o luna dupa rugaciune. Un alt experiment s-a facut pe un lac poluat din Brazilia. S-a luat o mostra de apa din lac si a fost pusa intr-o sticla. Mai multi oameni s-au concentrat asupra sticlei si s-au rugat in jurul ei. Dupa rugaciune, s-a constatat ca se purificase si apa din lac, nu doar cea din sticla. Structura cristalelor apei din lac era chiar mai pura decat aceea din recipient, de unde concluzia ca apa aflata in conditii naturale se purifica mai bine.

Japonezul a studiat apoi cum trebuie sa ne rugam pentru ca apa sa aiba un efect maxim asupra corpului omenesc. Testele lui arata ca mainile trebuie tinute impreunate in dreptul pieptului, cum le tin preotii in ritualul de rugaciune, iar formula care a creat cea mai inalta puritate a apei a fost: “Te rog sa fii buna” . Mainile tinute in alt mod decat impreunat creeaza alta structura a apei, la fel si alte tipuri de rugaciune. Apa raspunde rugaciunii noastre, deci constiinta umana poate schimba structura materiei. Atata vreme cat se purifica apa dintr-un lac, iar structura ei devine cristalina si vindecatoare, rugaciunea poate avea efecte purificatoare si asupra noastra, care suntem alcatuiti in proportie de 70% din apa, sau asupra persoanelor pentru care ne rugam.

Cristalul de Gheata al Apei Purificate prin Rugaciune

Experimentele au aratat ca clorul impiedica apa sa formeze cristale. Totusi, prin rugaciune, vibratia negativa a clorului a fost indepartata, iar cristalele s-au format in mod obisnuit. Aceasta nu inseamna ca rugaciunea indeparteaza clorul ori ca il distruge, ci este indepartata doar informatia distructiva pe care clorul o introduce in corp. E bine de stiut ca nu doar compozitia chimica a hranei sau a apei conteaza, cat vibratia, adica informatia pe care o consumam prin ele. De exemplu, o mancare preparata cu dragoste, cu placere, cu bucurie, nu produce dureri abdominale ori alte forme de tulburari la nivelul corpului fizic, pe cand cea preparata cu gandurile negre are nevoie – daca nu de schimbarea sentimentelor si a gandurilor gospodinei – de rugaciunea de purificare a apei si a hranei. 

Cura cu apa purificata 1. Fa rugaciunea apei cu mainile impreunate la piept. Concentreaza-te asupra sticlelor cu apa si spune rugaciunea: “Te rog sa fii buna”, pana ce simti ca ai transmis acest mesaj apei. 2. Bea o cana cu apa, cu o jumatate de ora inainte de masa. 3. Nu bea apa in timpul mesei si nici imediat dupa masa, dar bea, in total, cel putin doi-trei litri de apa purificata zilnic. Prin consumul de apa, aura corpului se modifica intr-un ritm extraordinar, nivelul de energie al corpului fizic devenind mult mai inalt. Te vei simti mai vioi cu acest tratament, care dureaza cel putin 21 de zile – dar care poate fi facut toata viata -, vei fi mai prezent si mai optimist si vei constata ca multe dintre durerile fizice dispar. Pentru a verifica efectele curei, este bine sa facem investigatii medicale inainte de a incepe tratamentul cu apa si sa le repetam dupa 21 de zile de tratament. Studiile efectuate au aratat ca, in 90% din cazuri, colesterolul scade in 21 de zile de baut apa corect.

Rugaciunea Inimii

“Rugaciunea inimii” elibereaza spatiile ei si-L atrage aici pe Iisus prin invocarea necontenita: “Doamne, Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine, pacatosul”. In aceasta rugaciune, pe care o aflam la vamesul din Evanghelie, este cuprinsa intreaga Biblie, intregul ei mesaj redus la spiritualitatea lui esentiala: marturisirea lui Iisus ca Domn, ca Fiu al lui Dumnezeu si deci marturisirea Treimii; apoi se vede adancul caderii care invoca adancul indurarii divine. Inceputul si sfarsitul sunt aici concentrate intr-un singur cuvant incarcat de prezenta sacramentala a lui Iisus in Numele Lui. Aceasta rugaciune rasuna necontenit in fundul sufletului, chiar fara voia constienta a celui ce se roaga. La sfarsit, Numele lui Iisus rasuna de la sine si dobandeste ritmul respiratiei, se lipeste oarecum de suflu; chiar si in somn: “eu dorm, dar spiritul meu vegheaza”.

Iisus, atras in inima, inseamna liturghie interiorizata si imparatia intr-un suflet impacat. Numele il umple pe om ca pe un templu al Sau, il transforma in loc al prezentei divine, il hristifica. Aceasta este experienta Sfantului Apostol Pavel, pe care o poti intelege mai bine la lumina acestei rugaciuni: “Nu mai traiesc eu, ci Hristos traieste in mine”.

Pentru a ne feri de greseala de a crede ca aceasta rugaciune ar fi o formula magica, sfintii ne învata ca putem folosi diferite variante ale acestei rugaciuni, cât si alte rugaciuni asemanatoare care ne ajuta sa ne curatim si sa ne apropiem de Dumnezeu. Putem spune “Doamne Iisuse ai mila de mine”, sau “Ai mila de mine, pacatosul.” Puterea nu este în cuvintele noastre ci în Numele Lui. Concentrarea nu trebuie sa fie la corectitudinea cuvintelor, ci la starea inimii noastre înaintea Lui. Daca inima nu participa, actul fizic al rugaciunii este cu totul inutil.

Rugaciunea de iertare

Rugaciunea de iertare este cea care ne ajuta sa ne vindecam relatiile cu cei din jurul nostru, cu oamenii care nu mai sunt printre noi, si cu noi insine. Formula ei este simpla si usor de retinut dar beneficitatea ei este uriasa, si puterea ei de vindecare de necontestat. Suna asa: ” Te iert pentru tot ce mi-ai gresit acum si in alte vieti. Si te rog sa ma ierti pentru tot ce ti-am gresit acum si in alte vieti.” Putem adauga: ” Te accept asa cum esti, te iubesc, te iert.” Aceasta rugaciune se face cu inima impacata si cu intentie puternica de iertare. Se inchid ochii, se vizualizeaza persoana fata de care ne cerem iertare si pe care o iertam, in fata noastra, si i se declara cuvintele din rugaciune din toata inima.Astfel, putem curata karma dintre noi si celelelate persoane, acumulata chiar din alte vieti, pentru ca tensiunile si conflictele nedepasite se pastreaza la nivel energetic in aura noastra si chiar in ADN-ul nostru pe parcursul a mai multe vieti, reintalnindu-ne cu acele persoane pana cand vom invata sa le iertam si sa le iubim si pana cand ele ne vor ierta si iubi. Aceasta rugaciune nici macar nu necesita ca voi sa faceti un act fizic de iertare, pentru ca ea va conecteaza la Sinele persoanei respective, si vindeca neiertare inca de la radacina. In timp veti sesiza schimbarile din relatia dumneavoastra cu persoanele carora le cereti iertare si pe care le iertati folosind aceasta rugaciune puternica care transcede timpul si spatiul.

Efectul rugaciunii asupra crearii realitatii in care traim

Prin rugaciune ne purificam si avand noi insine o vibratie mai inalta, atragem in viata noastra manifestari ale energiei care ne sunt benefice noua si celorlalti. Prin rugaciune Il invocam pe Dumnezeu sa se manifeste in Lumea in care traim si primind in suflet intelepciunea si iubirea Lui, putem sa cream in jurul nostru lumea pe care o visam. O lume plina de pace, de iubire, de iertare, de bunatate, de armonie si bunastare.

Raspunsul la rugaciuni – de unde si cum vine

Pentru ca rugaciunea este un dialog, ci nu un monolog, daca ea este facuta corect, se presupune ca trebuie sa primim si un raspuns,nu?

Raspunsurile la rugaciuni pot veni sub forma de ganduri. Se spune ca primul gand care vine dupa o intrebare adresata divinitatii si care nu seamana cu modul nostru de gandire, fiind 100% incarcata de optimism si iubire, este un raspuns de la Dumnezeu. Si asa este. Eu stiu din experienta.

Raspunsurile la rugaciuni pot veni prin oamenii din jurul nostru pe care Dumnezeu ni-i aduce in cale. Putem pune o intrebare in rugaciune, al carui raspuns sa ni-l dea in mod neintentionat o persoana cu care vom vorbi in zilele urmatoare.

Raspunsurile pot veni prin lectii de viata, chiar dureroase, din care sa aflam ce nu e in regula cu noi si sa ne deschidem ochi ca sa ne indreptam.

Raspunsurile pot veni apoi, prin cartile si articolele care ajung la noi si pe care nu le citim niciodata intamplator si mereu la timpul potrivit.

Uneori putem gasi raspunsurile in ajutorul pe care ni-l dau oamenii care ne iubesc.

Alteori raspunsurile se manifesta prin obtinerea darurilor cerute.

Iar alteori, mai rar, putem auzi chiar glasul lui Dumnezeu, cand inima este curata si deschisa si credinta este mare.

Acatistele

Sunt rugaciuni de provenienta ortodoxa prin care cerem ajutorul sfintilor, arhanghelilor, sau Sfintei Treimi, pentru diferite lucruri: iertare, vindecare, reusite in munca, invatarea iubirii. As putea spune ca acatistele sunt rugaciuni tematice. Nu toate sunt foarte benefice, insa eu am folosit cateva de-a lungul timpului pe care pot sa vi le recomand si voua, din anumite motive. Este adevarat ca sunt rugaciuni standard, dar unele din ele au beneficitate mare. Testata.

Acatistul de Multumire lui Dumnezeu, este cel care imi place cel mai mult. Este o rugaciune de lauda minunata in care este slavita intreaga creatie a lui Dumnezeu si acest acatist ne aduce aminte cat de minunat este Dumnezeu si ce frumoasa este creatia Sa, si ne deschide inimile sa ne bucuram de ea si sa o iubim.

Acatistul de iertare. Acest acatist chiar vindeca neiertarile si deschide inima pentru iubire, prin cuvintele intelepte si aplicabile oricui pe care le contine. Este foarte util in vindecarea urii si a neiertarilor atunci cand aveti conflicte cu cei din jur sau cand nu va iubiti pe voi insiva.

Acatistul Sfantului Ciprian, care curata de energii  negative, si ne ajuta sa alungam starea de rau fizic, care trateaza deochiul si curata casa.

Paraclisul Maicii Domnului, este o rugaciune care ne aduce pacea in inima si ne acordeaza la energiile vindecatoare ale iubirii.

Vi le recomand pe cele cantate de Marian Moise. Au o vibratie si mai inalta. Incercati.

Alte forme de comunicare cu divinitatea ar mai fi mantra, proiectele, meditatia, dialogul interior liber, si de ce nu? – insasi viata pe Pamant ca forma de expresie a creatiei divine! 🙂

Concluzii

Rugaciunea din suflet, cu credinta, cu iubire, cu sau fara mijlocire, oriunde ar fi ea facuta, va vindeca trupurile, va curata spiritul, va aduce darurile divinitatii in viata voastra, va acordeaza la vibratii inalte ale iubirii, va schimba viata.

Rugati-va din suflet, clipa de clipa si deschideti-va mintile si inimile ca sa auziti glasul lui Dumnezeu care va raspunde! Nu Il mai lasati pe Dumnezeu sa va asiste in tacere, incurajand mutenia inimilor voastre.

Traiti in Lumina!