Cand noaptea isi numara ultimele stele, sa ne deschidem ochii si sufletele si sa urcam impreuna ca sa vedem Rasaritul.

Archive for the ‘Conversatii cu Dumnezeu’ Category

Crucificarea

Dragii mei, de mai bine de o saptamana stau cu acest articol in minte, in varful limbii si al degetelor, gata sa vi-l impartasesc. Era timpul sa va vorbesc despre asta. Insa m-am lasat furata de dorul de casa, de tristete si de senzatia de separare de lumea asta, si m-am inchis in mine si in activitati rutiniere omenesti. Ma simt singura si foarte departe de frumoasa mea casa si de cate ori inchid ochii si ma vad in locul meu preferat de acolo, de cate ori vad apele aurii-azurii ale creatiei venind cu armonie la malurile pamantului acoperit cu flori violet si albastre, de cate ori vad cerul galben cu doi sori si simt adierea catifelata cu miros de parfum de trandafiri, de cate ori vad cum totul este invaluit in straluciri aurii si cum deasupra tuturor sta Templu de Cristal unde am invatat despre Pamant ca sa pot veni aici, ma apuca un dor care ma cutremura si incep sa plang cu jale, simtind o adanca diferenta intre pacea si armonia de acolo si durerea si vibratia joasa de aici. Ma simt rupta in bucati si revoltata si desi stiu ca am un rol aici, oricand as fi pregatita sa imi las trupul si sa plec acasa. Ma simt pe jumatate pentru ca imi lipseste jumatatea mea masculina si in ultima vreme injumatatirea asta devine dureroasa. Dar nu tine de mine, de cea care sunt acum, in forma omeneasca. EU ca Fiinta de Lumina am alt plan. E atat de greu…

Va voi vorbi despre crucificarea prin care va trebui sa treaca fiecare dintre aceia care se vor transmuta in a5-a dimensiune.

Spiritul Cristic s-a intrupat acum aproximativ 2 mii de ani in Iisus pentru a ne da exemplul sau. Pentru a ne arata intr-un exercitiu de demonstratie cum se poate inalta intr-o dimensiune superioara “la ceruri”, fiecare dintre aceia care se leapada de ego. Iisus “a luat pacatele lumii asupra sa” nu asa cum se intelege mot-a-mot, ci ridicand vibratia pamantului pentru o vreme prin ridicarea vibratiei sale. Acelasi lucru il facem noi toti acum, prin alegerea unei vieti spirituale, fie ca ne dam seama, fie ca nu. Iisus ne-a eliberat de cautarea unei modalitati de a ne salva prin a ne arata ce putem face, dar multi dintre noi au ales sa nu vada adevarul ci sa vada doar procesul fizic din spatele eforturilor sale. La asta a contribuit si Biblia care modificata de reprezentantii Bisericilor ne-a convins ca detaliile legate de viata lui Iisus sunt exact cele prezentate de ea. In fapt, povestea lui Iisus este diferita si este plina de metafore pe care trebuie sa le decodificam cu sufletul.

La fel ca si Iisus, ne intrupam din fuziunea masculinului cu femininul si ne nastem oameni, copii in familii. La fel ca si Iisus, avem copilarii normale si apoi ajungem sa ne amintim cate putin din cine suntem cu adevarat. Aici incepe calatoria noastra spirituala. Incepe lupta dintre omul care suntem si dumnezeul care suntem. Cand suntem in contact cu dumnezeul din noi, facem fapte marete, avem curaj, ajutam oamenii si suntem invatatori pentru noi si pentru altii. Cand suntem in contact cu omul din noi suntem tematori, slabi, agresivi si ne pierdem in rutina vietilor noastre. Iisus a fost si dumnezeu si om. De aceea a avut puterea sa vindece si de aceea a  plans si a cerut indurare in Gradina Ghetsemani. De aceea a avut o familie, frati, surori, o iubita, si de aceea a avut puterea sa se sacrifice aratandu-ne cata durere putem duce si inca mai mult, in calea noastra spre Inaltare, dovedindu-ne ca dupa viata in trup exista viata in Ceruri.

Din pacate, Biblia a ascuns manuscrisele despre viata lui Iisus intre 12 si 30 de ani cand Iisus a avut evolutia sa spirituala cea mai puternica, calatorind si invatand, cunoscandu-si maestrii si ghizii spirituali, si intarindu-si conexiunea cu Sinele sau desprins direct din Constiinta Cristica a Iubirii. Am avea multe de invatat si am intelege multe despre noi insine daca am cunoaste aceasta parte. Insa, oare nu ne-ar fi si mult mai usor?

Am primit mesajul despre Crucificare intr-o noapte. Incepusem sa adorm. Eram deja in alfa si ma pierdeam in taramurile somnului. Dar brusc am inceput sa am dureri crunte in palme si in talpi. Nu intelegeam de unde brusc durerile astea pentru ca nu era ceva normal si nu se mai intamplase niciodata. Si apoi am auzit: “Acesta este inceputul crucificarii tale. Vei invata sa te detasezi de lucrurile pamantesti care te fac sa suferi si care iti incetinesc evolutia, vei suferi ca sa intelegi unde gresesti, vei lasa in urma credinte limitatoare si blocaje, vei lasa in urma oameni care nu mai pot merge cu tine mai departe, iar cand totul se va termina, vei fi pregatita sa mergi fara bagaj karmic in a 5-a dimensiune.” Brusc, durerile din palme si talpi au incetat. Am inteles ca au fost semnul unei initieri. Nu pot spune ca nu m-am panicat. Dar odata cu panica a venit si intelegerea faptului ca este natural. Ca este nevoie de o uriasa purificare pentru a ne inalta. Asa cum amputezi un picior cangrenat, ca sa poti trai mai departe.

Apoi am primit si alte informatii.

Crucificarea este eliberarea noastra de bagajul karmic si de atasamentele pe care le avem. Imagineaza-ti ca esti ca un balon cu aer cald, gata sa isi ia zborul, insa ai niste pietre care te tin tintuit pamantului. Trebuie sa tai sforile care te leaga de pietre ca sa te inalti.

Crucificarea se intampla dupa modelul suferintelor lui Iisus, insa nu fizic exact asa. Nu implica o cruce si pietre si spini si piroane. Crucea, ca simbol spiritual, este simbolul evolutiei spiritelor, deoarece liniile ei intersectate reprezinta pe verticala cerurile (dimensiunile) si pe orizontala planurile paralele de existenta. In suma lor, multidimensionalitatea fiintelor noastre. Putem spune ca ne crucificam/purificam in numele evolutiei noastre spirituale. Iar faptul ca ne ducem crucea, nu inseamna decat ca fiecare isi duce in campuri propria evolutie de pana atunci = karma.

In functie de blocaje, de atasamente si de cantitatea de energie negativa adunata de fiecare, crucificarea este mai usoara sau mai grea pentru fiecare dintre aceia care sunt pregatiti sa se inalte in Iubire.

Cum incepe? Primul de care trebuie sa ne detasam si pe care e necesar sa il ridicam la noi niveluri de intelegere si manifestare este materialul. Asa cum Iuda l-a vandut pe Iisus pe arginti, asa lumea materiala in care traim ne va face sa suferim prin lipsuri si punere la colt. Este probabil sa avem probleme la locul de munca, sa fim nedreptatiti sever, sa ne pierdem locurile de munca, sa fim incapabili sa ne platim creditele, sa nu avem bani pentru facturi si pentru hrana, sa traim de pe o zi pe alta. In acest fel vom fi impinsi sa ne intrebam ce sunt banii si care este relatia noastra cu lumea materiala, fiind impinsi mai aproape de spiritualitate. Ne vom raspunde la aceste intrebari realizand ca banii au o latura spirituala si ca trebuie sa ne revizuim atitudinea fata de ei. Ne vom elibera de mania si de mireasma banilor si vom intelege ca ei sunt un mijloc ci nu un scop, si ca abundenta vine in urma evolutiei spirituale. Pentru ca atunci cand tu te reconectezi cu Universul si ii trimiti energie pozitiva, el iti trimite inapoi abundenta. Sub orice forma. Vom fi tradati de material. Vom suferi pierderi pentru a intelege ca posesiunile materiale nu e tot ce avem si ca nu ne reprezinta ceea ce avem ci ceea ce suntem. Ne vom detasa si ne vom inalta intr-o alta viziune.

Vom fi judecati. De toti. De parinti, de familii, de parteneri de viata, de prieteni, de colegi, de societate, de autoritati statale, de copiii nostri. Cu totii vor simti ca suntem diferiti (si suntem, cu o vibratie mai inalta), si se vor speria, se vor indeparta, ne vor numi nebuni si impostori. Se vor mira cum de putem sa ne consideram dumnezei pe pamant si cum de avem tupeul sa credem in reincarnare si in vindecari cu energie. Nu vor intelege cum de putem comunica cu fiinte din alte dimensiuni si cum de avem vise premonitorii si clarviziuni. Vom deveni ciudatul din familie si vom fi exclusi si evitati. Oamenii fug de ceea ce le provoaca teama, de ceea ce nu inteleg. E normal. E instinctul de supravietuire in forma fizica, condus de ratiune si de ego. Cu totii il avem, caci face parte din plan. Vom suferi mult, invatand sa ne detasam de oameni si sa ii iubim neconditionat. Iisus a fost batut cu pietre si tot a iubit oamenii pana in ultima clipa si apoi.

Apoi vom parasi si vom fi abandonati. Vom raci relatii si vom rupe relatii vechi, amicale sau familiale. Vom vorbi mai rar cu toti si va parea cumva greu sa mai comunicam oricum cu ei, de parca am vorbi limbi diferite. Vor fi divorturi, separari, conflicte majore. Unii dintre noi vor ramane aproape singuri sau chiar complet singuri. E greu de inteles, e greu de trait, dar este necesar. Este necesar sa ne eliberam de cei care nu pot evolua si nu vor sa evolueze odata cu noi. A sta in campurile celor cu vibratii joase care emit energii negative asupra ta continuu si iti consuma vitalitatea, este extraordinar de nociv si ingreuneaza foarte mult evolutia spirituala. Asa cum Iisus a fost parasit de apostoli si a fost urmat de cei care l-au inteles, asa ni se vor cerne noua cei dragi, ramanand alaturi doar cei care evolueaza si trec prin aceeasi experienta.

Vom avea stari de panica, contradictorii. Vom fi curajosi si cu sentimentul datoriei in toata aceasta incercare, insa vor fi momente cand vom cadea in genunchi plangand si vom cere, epuizati, sa se opreasca totul. Insa nu se va opri. Important este sa vedem imaginea de ansamblu si sa avem puterea sa ne ridicam singuri. Vom avea momente de constientizare deplina a divinului din noi si momente de frica cumplita si de regret venite din ego. Vom gasi linistea in rugaciune prin reconectarea cu divinitatea din noi si din Univers. Vor fi ispite care ne vor sopti dulce ca acest plan material are tot ce ne trebuie ca sa fim fericiti, incantandu-ne temporar cu averi si faima, facandu-ne sa ne gandim cum am fi daca am renunta la evolutia spirituala asa de grea? In aceste situatii, sa ne amintim ca lumea aceasta materiala este doar o iluzie si ca va disparea ca un abur. Nu vom ramane nici cu banii, nici cu locuintele, nici cu mobila si aparatura electronica, nici cu hainele, masinile sau reusitele profesionale. Este firesc sa le folosim pentru a ne desfasura viata in 3d, insa sentimentul care trebuie sa primeze fata de ele este cel de recunostiinta, nu cel de atasament.

Fiecare isi va duce crucea proprie. Adica, fiecare va elibera exact karma pe care o are de eliberat. Unii au o karma mai grea, altii au o karma mai usoara. Fiecare, in functie de cum a trait si cat a iubit si iertat. Pe sine si pe altii. Fiecare in functie de cat regret si frica a adunat in linia vietilor sale. Unii se vor elibera prin boli grave care vor izbucni brusc din cauza energiilor negative acumulate in campuri. Altii se vor elibera prin accidente. Oamenii vor suferi fizic deoarece nu si-au constientizat pana acum blocajele si trebuie sa le vindece urgent. Nu putem trece in a5-a dimensiune bolnavi – este nevoie de un corp sanatos, perfect, vindecat, capabil sa isi ridice vibratia pana la sublimarea in lumina si transmutarea in corp de energie translucida. Altii vor invata lectii importante in fata carora au inchis ochii pana atunci din frica sau din alte motive. Vor fi pierderi, dureri, delir, deznadejde, suferinta, depresie, singuratate, izolare, cautare si haos. Iar apoi vor urma regasiri, eliberare, pace, vindecare, bucurii, ordine si armonie.

Majoritatea suferintelor vor fi fizice. Inima noastra va avea multe de dus si de invaluit in lumina vindecatoare a Iubirii divine. Vor fi afectate conexiunile noastre cu oamenii si posesiunile noastre materiale (pironi in palme) pentru a invata sa ne transformam atasamentele in iubire neconditionata si ne va fi afectata legatura cu Pamantul in 3d, impreuna cu imaginea despre cine suntem si unde apartinem (pironi in picioare).

Unii oameni ne vor arata cu degetul, “vor arunca cu pietre in noi”, “ne vor scuipa”, “ne vor da palme”, insemnand ca ne vor trata cu ura, cu dispret, ne vor pune piedici, ne vor provoca la violenta, si chiar ne vor agresa fizic. Dar solutia este sa mergem mai departe, sa intelegem de ce AM MERITAT comportamentul lor si sa intoarcem si celalalt obraz, rugandu-ne pentru pacea sufletelor lor si iertandu-i cu iubire, pe deplin. Atitudinea corecta nu este sa raspundem conflictelor in acelasi mod, ci sa le tratam cu iubire neconditionata.

Ni se va parea ca durerile nu se mai termina, ca este cumplit si vom dori sa dam inapoi. Dar nu toti vor trece prin acelasi lucru. Depinde cat de mult lucrezi sa intelegi, sa ierti si sa iubesti. Depinde cum iti duci crucea si cat de mult iti doresti sa te eliberezi.

Si…vom muri. Nu fizic. Ci va muri ego-ul. Deposedat de atasamente materiale, sleit de puteri, invaluit in lumina, golit de intuneric, singur si flamand, neavand cu ce sa supravietuiasca, va muri. Si ne vom umple de lumina. Si vom fi fiinte de lumina in trup de om. Dar nu se poate trai mult timp asa. Din cauza ca spiritul divin nu poate trai limitat si captiv in forme fizice.

Asa ca va veni o perioada de odihna binemeritata.Va incepe metamorfoza. Asa cum omida se inveleste in cocon si se preschimba in fluture, asa vom dormi si ne vom odihni in timp ce ADN-ul si constiinta noastra se vor modifica.  Ne vom simti ca si cum am murit si am reinviat, diferiti, complet diferiti si luminosi, dupa tot ce am patimit.Ne vom fi eliberat in sfarsit! Vom fi usori si conectati cu divinitatea din noi. Vom fi iubire si pace. Vom avea puterea sa vindecam si sa transformam lumea in lumina.

Si atunci, ne vom Inalta. Inaltarea se va face cu trup cu tot. De aceea lui Iisus nu i-au gasit trupul  in mormant. Pentru ca trupul isi reduce densitatea fizica, se transforma, isi ridica vibratia, se intrepatrunde cu spiritul si devine transparent si luminos, radiind lumina aurie. Asa arata fiintele de lumina din dimensiunea a 5-a. De ce cu trup? Pentru ca in a 5-a dimensiune misiunile si modurile noastre de a trai ne cer sa avem o forma de manifestare. Vom interactiona de acolo cu alte fiinte din dimensiuni inferioare pentru a le ajuta si ghida, si mediul inconjurator nu va fi complet ne-material. Vor mai exista forme de relief si ape, cladiri si locuinte, dar vor avea o consistenta diferita, culori nemaivazute, aura proprie, constiinta si glas propriu, fiind in comunicare cu noi. Nu vom mai merge, ci vom levita. Nu vom mai folosi mijloace de transport, ci ne vom biloca sau teleporta prin intentie. Nu ne vom mai hrani si nu vom mai avea organe, pentru ca ne vom energiza corpurile prin chakre cu energie cosmica. Vom avea brate pentru a lucra impreuna si pentru a ne tine de maini, unindu-ne inimile in ceremoniale sacre. Vom avea picioare pentru a canaliza energiile in planeta in care traim si a o energiza. Vom avea capete pentru a recepta informatie si energie si a emite pentru a comunica. Nu vom mai avea organe sau sange. Nu vom mai cunoaste boala sau durere fizica. Cel mult, ne vom simti slabiti energetic dupa eforturi intense in misiuni, dar ne vom reenergiza prin intentie si vizualizare.

V-am explicat ce urmeaza dupa crucificare, ca sa intelegeti ca ea este doar o purificare intensa prin care ne eliberam si ne vindecam, pentru a ne putea Inalta si bucura de viata in dimensiunea a5-a. Nu este o suferinta fara rost, sau fara rasplata. Se intampla spre binele nostru suprem si e bine sa o traim intelept si constient, invatand lectiile si ajutandu-ne singuri sa ne fie mai usor, neopunand rezistenta si conectandu-ne cu Sinele nostru.

Fiecare isi duce crucea si fiecare este crucificat pentru a se elibera de karma si de ego si a se Inalta.

Poate incepe brusc, dandu-va toata viata peste cap, facandu-va confuzi si tristi. Poate incepe lent si se poate desfasura cu evenimente presarate pe perioade lungi de timp. Nu exista un termen anume sau un model fix pentru fiecare. Insa se petrece cu siguranta.

Eu am primit mesajul acum o luna. Inca nu s-au intamplat lucruri majore. E adevarat ca m-am departat de multi oameni si m-am apropiat de altii si ca familia mea de pe pamant imi este tot mai straina si mai rece. Dar nu simt multa suferinta. Imediat dupa ce am primit mesajul am facut sinuzita infectioasa si am avut dureri de cap. Am invatat din aceasta ca sinuzita infectioasa este cauzata de neiertare si agresivitate indreptate inspre o persoana apropiata. Mi-am dat seama ca erau indreptate inspre Sinele meu. Am meditat, m-am rugat, am vizualizat, am comunicat cu Sinele meu si mi-am mai schimbat relatia cu el. Am inceput sa ii multumesc in fiecare zi pentru ce imi daruieste si pentru ca ma sustine. Dar nu  ne-am impacat complet. Pentru ca exista o batalie zilnica intre egoul meu si Sinele meu. De aici si separarea dintre EU si Sinele meu. In mod normal, ar fi ca eu sa ma simt unita cu Sinele meu, nu separata.

Stiu ca si unii dintre voi au inceput sa se simta coplesiti de ceea ce se intampla in vietile voastre. Nu va temeti. Nu va impotriviti. Priviti detasat si cu intelepciune. Saditi iubire si iertare oriunde mergeti si lasati ego-ul deoparte, gandind cu inima. Indurati si multumiti pentru incercari, vizualizand pacea si frumusetea ce vor urma.

Iar daca mai aveti intrebari legate de crucificare, va rog sa nu ezitati sa le puneti. Va voi raspunde. Poate nu am scris totul aici. E greu sa abordez un subiect atat de complex intr-un articol.

Va iubesc! Va iubim! Fiti curajosi!

 

Intuneric, Rau, Negativ, Gresit, Diavol, Iad. Concepte ce se cer daramate

Dragii mei, am ales astazi sa va vorbesc despre ceea ce judecam, despre ceea de care ne ferim, despre ceea ce ne face sa ne temem si sa traim marunt. Cu totii avem sau am avut la un momentdat frica de a nu gresi, frica de a nu fi vazuti ca oameni rai, frica de a face ceva negativ care sa ne afecteze pe noi si pe altii. Am urmarit cum alti oameni au facut lucruri pe care noi le-am catalogat drept “rele”, “negative”, “gresite”.  Sau noi insine am considerat ca suntem rai sau ca am facut ceva rau si ne-am autopedepsit, ne-am urat si invinovatit ani la rand,  lasand vina sa ne roada pe interior sau din contra, preferand sa ne ascundem fata de noi insine si sa ne gasim motive care sa ne justifice comportamentul, continuand sa actionam la fel, ani si ani. Mai tarziu, cand am dobandit un nou nivel spiritual si am inceput sa intelegem lumea si Universul in profunzime, in stilul nostru specific, caracteristic uman, am diferentiat Lumina de Intuneric si am considerat tematori si limitat ca Intunericul e “rau” si Lumina e “buna”. Am vorbit cu mandria ca noi suntem altfel despre oameni rai si lucruri malefice. L-am pus pe Dumnezeu ca brand personal, ca sa inteleaga toti ca “nu suntem cu Satana”. Ne-am creat o intreaga iluzie despre contraste care nu exista decat pentru ca noi credem in ele si pentru ca noi le creem. Ne-am obisnuit sa avem nevoia de a fi in siguranta, si pentru a dobandi sentimentul de siguranta, ne-am creat povesti cu forte negative si salvatori care ne aduc siguranta. Daca nu am avea de ce sa ne temem, nu am mai avea nevoie de siguranta si atunci ne-am simti pur si simplu…liberi.

Dualitatea este necesara ca experienta si este creata de creatori doar pe Pamant si in alte dimensiuni de vibratia 3. Este absolut necesara ca sa putem sa ne dezvoltam, ca sa mergem tot si mai departe in calatoria noastra, si sa nu ne poticnim in confort si placere. Daca nu ar fi incercari, suferinte, delir, depresii, dureri, nu ne-am simti impulsionati sa ne intoarcem Acasa si sa ne amintim cine suntem in cautarea Eului fericit pe deplin care suntem in dimensiunile superioare, si atunci multi dintre noi ar ramane blocati in 3D pentru totdeauna. Insa nu ar fi fericiti, pentru ca desi ar exista intr-un nivel al creatiei si s-ar adapta acestuia,ar fi limitati si rupti de adevara lor natura. Dualitatea ne face mai buni, mai intelepti, mai curajosi. Dualitatea ne trezeste si ne reaminteste. E “sutul in fund care te duce un pas mai aproape”.

Nu putem judeca oamenii care consideram ca fac rau sau ca ranesc, pentru ca ei sunt doar actori si isi joaca rolul pentru a evolua ei insisi si pentru a ii impinge pe altii sa evolueze. Acesti oameni trebuie intelesi si invaluiti in iubire, pentru ca doar iubirea are forta sa transmute in lumina. Cand “facem rau” ne facem rau noua si altora, prin simplul dar decisivul fapt ca aducem in lume forte vibrationale joase care ne dezbina si ne separa. Dar, la un nivel de care nu suntem constienti, suntem exact pe calea cea buna si facem ceea ce trebuie sa facem. Dualitatea asta, nu? 🙂

Va spun, pentru ca am vazut si am trait, in Univers nu exista separare, nu exista comparatie, nu exista dualitate. Nu se face diferenta dintre bine si rau, intuneric si lumina. Din perspectiva fiintelor care ne vegheaza din planurile superioare, noi, ca oameni nu gresim si nu facem lucruri rele, ci pur si simplu suntem, existam in legile dimensiunii in care traim temporar. Nu e nimic de judecat sau de pedepsit. Trebuie sa inteleaga toata lumea odata si odata ca Dumnezeu-Mama-Tata nu pedepseste, nimeni nu ne pedepseste din Univers, pentru ca Totul e Iubire si Acceptare in Univers si nimeni nu intervine in ceea ce facem noi aici pentru ca avem Liber Arbitru ABSOLUT si incontestabil. Universul e liber. Legea naturala a evolutiei spirituale este ca fiecare sa isi aleaga pasii si momentele cand evolueaza spiritual ( de aceea nu putem compara evolutiile a doi oameni si nu are rost sa ne simtim deprimati daca noi suntem inca la inceput la 50 de ani si altii la 20 sunt deja iluminati – evolutia nu se face in concordanta cu varsta de pe Pamant,ci la momentul ales de fiecare cu un motiv bun), fiecare sa evolueze prin eliberare de frici si de blocaje  (karma), fiecare sa urce in dimensiuni superioare atunci cand isi creste vibratia constiintei si existentei. Faceti comparatia cu un balon cu aer. El are agatati saci cu nisip de el initial. Pe masura ce se elibereaza de saci, se ridica, incepe sa vada lucrurile de sus, sa aiba privirea de ansamblu. Apoi isi da seama ca dincolo de ceea ce stia si experimentase (pamantul), sunt si alte planuri inalte in care se simte liber si usor, si foarte aproape de natura sa adevarata, de zburator, de calator. Condus de focul sau interior, se tot ridica, si trece prin troposfera, stratosfera, mezosfera, termosfera…care sunt ca niste dimensiuni vibrationale diferite…si dincolo de dimensiuni…e Spatiul. Este Eternitatea si Infinitul, este Tot Ceea Ce Este. Foarte buna comparatia – tocmai ce am creat-o…Imi aduce aminte ca totul e in cer ca si pe pamant si ca totul are un tipar identic in toate nivelele vibrationale.

Deci e simplu: iti cresti vibratia, te ridici in planuri vibrationale superioare ( dimensiuni). Sunt 12 dimensiuni si deasupra lor, in jurul lor, este Sursa tuturor lucrurilor si este Creatorul Suprem.

Sa revenim la ceea ce noi consideram negativ, rau, gresit, intunecat. Din dorinta de a justifica aceste idei, oamenii si-au creat si o sursa a lor pe care au numit-o Satana. Este important sa se inteleaga ca intre Satana sau Diavolul creat si numit de oameni si Lucifer nu exista nici o legatura. Cum asta? Satana sau Diavolul este ceea ce denumeste generic suma tuturor lucrurilor pe care oamenii le considera rele. Lucifer poate genera uneori o parte din aceste lucruri din frustrare si din dorinta lui de copil razvratit de a distruge ceea ce nu poate avea. Dar Lucifer nu este raul absolut. Am vazut povestea lui, am inteles ce s-a intamplat, mi-a fost aratat. Pe scurt: Lucifer a manifestat pentru prima oara in existenta a Tot Ceea Ce Este orgoliul. El si-a creat o reflexie a sa pentru ca dorea sa vada cum arata. Era curios. Si s-a vazut, prin puterea intentiei creand o reflexie ca intr-o oglinda pamanteasca. El era o sfera de lumina stralucitoare, divina, superba si perfecta, asa cum suntem toti la origine, rupta din Dumnezeu. Si s-a indragostit de el insusi, dand nastere primului sentiment de mandrie. S-a simtit brusc mai frumos si mai minunat decat toti cei din jur, desi toti aratau exact ca el, si de aici a aparut sentimentul de separare. Ingreunat de sentimentul de separare si de mandrie, Lucifer a scazut vibrational si a fost tras ca de un vacuum in dimensiunile inferioare de existenta, automat, respectandu-se legea naturala a evolutiei. In Sursa, sau Ceruri – cum vreti sa le denumiti, nimeni nu experimenteaza sentimente de vibratie joasa si nu exista separare si individualitate. Totul exista in unitate si armonie. Asa ca Lucifer, “a cazut”. Disperat, a cerut ajutor de la Dumnezeu si de la fratii lui, sa il ridice. Insa tot in baza legilor Universului, si anume – a legii liberului arbitru, nimeni nu a putut interveni in evolutia lui. Era doar in puterea si decizia lui sa se elibereze de acele sentimente care il rupsesera de Sursa si sa revina la ea. Dumnezeu i-a spus ca trebuie sa recunoasca ca este exact ca ceilalti si ca face parte din unitate, nefiind mai presus de nimeni, ca sa se poata intoarce, insa el nu a vrut sa recunoasca pentru ca era convins ca era mai presus in frumusete decat toti din Ceruri. Atunci a poruncit sa fie ridicat si ajutat, si cand nimeni nu a facut asta, a decis ca toti l-au tradat si ca l-au lasat acolo. Furia si ura au aparut in el si s-a intors impotriva tuturor, accentuand separarea. Era el impotriva tuturor care l-au renegat acum. Si ce urma? Urma sa se razbune, pentru ca isi dorea cu putere sa se intoarca acasa, se simtea izolat – era, pana la urma, un spirit rupt din Sursa, era un dumnezeu de lumina. Frustrarea lui cauzata de sentimentul de abandon a dus la furie, si furia s-a transformat in distrugere. A inceput, ca un copil pedepsit si suparat, sa darame si sa strice, pentru a face in ciuda parintelui care l-a pedepsit, asa cum credea el. In timp, a devenit tot si tot mai rebel si mai razvratit si s-a jucat distrugand creatia si incercand sa isi faca prieteni si adepti, care sa il nege pe Dumnezeu si pe fratii lui de lumina, insa dorinta sa de a reveni acasa nu a pierit. Nu a inteles nici pana azi unde a gresit pentru ca s-a pierdut in satisfactia de a distruge ceea ce Dumnezeu si ceilalti creatori creau, din punctul lui de vedere, asta fiind razbunarea si creatia sa in acelasi timp. In dimensiunile a 1-a si a 2-a nu are satisfactie sa se joace pentru ca acolo nu exista forme avansate de viata, nu exista constiinta si dualitate. In dimensiunile superioare de 4, 5, 6 si asa mai departe, nu poate ajunge pentru ca nu are vibratia necesara. Asa ca si-a stabilit locul de joaca in lumile din dimensiunea a 3-a si regatul sau este in astralul inferior, sau dimensiunea a 4- inferioara. E drept ca de-a lungul vremurilor, pentru ca in 3D si 4D exista timp, si-a adunat adepti si a convins multe fiinte cu putina lumina interioara ca e distractiv sa distrugi si sa testezi oamenii pentru ca ei nu sunt tocmai o prada usoara si asta face jocul interesant. Adeptii sai, lucreaza fie din dimensiunea a 4-a inferioara, inducand teama si confuzia sufletelor ratacite dupa moarte, in somn sau meditatie, fie din dimensiunea a 3-a direct, intrupati sau nu, sub forma de reptilieni, masoni, omuletii cenusii, oameni cu putina lumina interioara (lumina interioara nu e niciodata lipsita complet, altfel nu ar mai fi viata in acea fiinta), spirite care bantuie, etc. Este savuros sa ii atraga in astralul inferior pe cei care isi cauta calea si sa le prezinte iluzia unui Rai, a unor Ceruri, ca sa ii tina captivi acolo sau ca acestia sa se intoarca pe Pamant si sa le transmita altora mesaje gresite despre “lumea cealalta”.

Sunt unii oameni care au fost rataciti in astralul inferior, si atat de incantati au fost ca au ajuns intr-un plan superior existentei pamantesti, incat au crezut tot ce li s-a aratat acolo si au venit inapoi povestind mandri cum s-au luptat cu armate de ingeri, cum au taiat capete de balauri, cum au vazut iadul in care oameni erau schingiuti, cum li s-a aratat Iisus si si-a dat viata pentru ei special, cum li s-a spus povesti incantatoare despre cum ar fi reincarnari de sfinti etc…Vreau sa va spun ca in Ceruri nu exista lupte, razboaie, armate, batalii, ci doar iubire si pace. In Ceruri nu exista balauri sau orice alte fiinte asa-zis malefice care sa aiba trup. Cu exceptia dimensiunii a 5-a, in Univers fiintele nu au trup, ci sunt ca niste sfere de lumina radianta. In Ceruri ajung in vis sau meditatie, sau altfel spus – intr-o stare superioara de constiinta, doar cei care au inima deschisa si vibratia destul de superioara sa acceseze acest plan. Nu exista Iad unde oamenii sa fie schinguiti. Intr-un Univers plin de iubire, chiar credeti ca Dumnezeu si fiintele de Lumina ar fi creat asa ceva? Unii spun ca au simtit miros de carne arsa cand au vazut iadul. Care carne? Cine moare si isi ia trupul cu el pe Pamant? Ne vom lua trupul, transmutandu-l in lumina, doar atunci cand ne vom inalta in 5D. In schimb, se poate spune ca unii au vazut raiul, atunci cand erau in coma sau in moarte clinica, sau in pragul mortii. Raiul, asa cum este denumit de oameni, nu este altceva decat 4D superior. Acolo unde este granita dintre planurile superioare de constiinta si cele inferioare, unde sufletele asteapta sa se decida daca se vor mi intrupa sau nu, unde asteapta intre doua intrupari, unde asteapta si isi fac misiunea cand nu mai au trup, dar mai au lucruri neterminate pe Pamant, acolo unde sunt in siguranta sa existe in planuri inferioare vibrationale fara trup. Este exact cum a fost descris, un loc de o frumusete pamanteasca coplesitoare, unde o natura magica si invaluita in stralucire si lumina ne primeste, unde exista fiinte magice care ne ghideaza si sfatuiesc, unde ne intalnim cu ingerii care nu sunt nimic altceva decat aspecte luminoase-radiante alte sinelui nostru superior care vin in ajutor sa ne ajute sa facem bilantul si sa luam decizii atunci cand suntem confuzi. Din 4D superior putem accesa planurile superioare si comunica cu fiintele de lumina. In meditatie, este bine sa ajungem acolo si de acolo sa facem punti peste lumi. Este ca un port, o gara, din care spiritele noastre calatoresc spre alte dimensiuni, planuri paralele, existente. Dar, atentie! este foarte usor sa fim captivati de iluziile credibile ale astralului inferior si sa ne ratacim in el, crezand ca am ajuns acasa. Numai inima poate face diferenta, pentru ca in planurile superioare spiritul se simte liber si infinit, pe cand in 4D inferior, spiritul se simte ca pe pamant – captiv si limitat, desi uneori peisajul poate fi frumos si promisiunile incantatoare.

Deci, Lucifer este un copil ratacit, ignorant si mandru care cauta sa se razbune, dar a carui evolutie, ca a oricaruia dintre noi, este iminenta si naturala. Doar ca el alege acum sa nu evolueze. Lucifer nu este Satana, nu este Diavolul,  nu este forta negativa suprema de care sa ne temem, ci este un spirit ratacit, care se distreaza pe seama noastra. E important sa ne schimbam si noi viziunea despre el, pentru ca in primul rand, nu i-am mai da satisfactia sa ne temem de el si sa ii indeplinim dorinta, si in al doilea rand, ceea ce emitem despre o fiinta, il pastreaza intr-un tipar care nu ii permite sa evolueze. Gandurile, temerile, judecatile noastre, blocheaza alte fiinte intr-un tablou despre ceea ce se crede despre ele, incetinindu-le evolutia. Ganditi-va ce se emite despre Lucifer asupra lui! Cum sa evolueze daca inoata intr-un ocean de energie joasa si se complace pentru ca soarecii joaca cum vrea pisica? Daca in schimb am emite compasiune inspre el, dorindu-i sa se intoarca acasa, alte energii l-ar imbaia. Acelasi lucru se aplica si celor care il venereaza sau il slujesc sub o forma sau alta.

Insa, ceea ce oamenii au catalogat ca rau, nu este decat un aspect necesar al dualtatii.

Nu exista defecte, pentru ca toti suntem perfecti in totalitatea fiintelor noastre, suntem exact asa cum am vrut sa fim, asa cum noi, impreuna cu Creatorul ne-am “proiectat”. Suntem exact cum e timpul sa fim, si la un momentdat vom fi altfel, mai buni. Sunt sigura ca daca priviti in trecutul vostru pamantesc puteti constata ca sunteti “mai buni” azi decat erati acum 5 ani. Mai rabdatori, mai intelepti, mai iluminati, mai optimisti, mai curajosi, mai iubitori, mai deschisi.

Tot ceea ce noi consideram rau/gresit/negativ/intunecat/malefic, nu este decat o lipsa. O lipsa a iubirii. Acolo unde vezi rau/gresit/negativ/intunecat/malefic, pune iubire, ia decizii din iubire, imbratiseaza cu iubire nemarginita si neconditionata si priveste inca o data. Ce vezi acum? Vezi iubire. Nu mai e nimic rau, nimic gresit, sau negativ…e doar iubire.

Exista pe pamant doua situatii. Iubirea si lipsa iubirii. In lipsa iubirii, lucrurile, locurile, oamenii si faptele lor, par sa fie invaluite in intuneric. Intunericul nu este rau, este doar lipsit de iubire. Dar orice lucru in care iubirea lipseste temporar are potential de a fi invadat de ea, pentru ca din iubire a fost creat. Iubirea este forta creatoare a Universului.

Unde nu e iubire, pune iubire. Care sunt formele iubirii? Compasiunea, intelegerea, acceptarea, imbratisarea, mangaierea, armonia, comunicarea in pace, rugaciunea, creativitatea, ajutorul, generozitatea, lipsa de judecata.

Daca dam valul la o parte, ne temem de lipsa de iubire, cand noi ne temem de tot ceea ce numim “rau”. Daca privesti lucrurile asa, atunci frica se disipeaza si solutia vine natural. Iubirea vine natural, pentru ca este cine suntem, pentru ca din ea am fost creati, din ea avem viata, din ea suntem aici, din ea suntem sustinuti, si pe ea o cautam ca oameni de cand ne nastem si pana ne stingem si din nou, cu fiecare reintrupare.

Atat timp cat propagam si alimentam idei precum: raul exista, oamenii gresesc, oamenii sunt imperfecti si inferiori, lucrurile negative nu sunt bune, exista satana/diavolul, exista spirite malefice care au putere peste noi, exista intuneric si intunericul e rau, nu facem decat sa cream un scenariu pentru un film de groaza. Si devenim actori intr-un film de groaza fara sfarsit. NOI cream “raul” care ne afecteaza, pentru ca noi credem cu tarie in el si il alimentam prin frica si prin violenta.

Cu totii am observat ca in jur se manifesta astfel de idei cu vibratie joasa. E totusi un atuu ca am observat “raul”, “negativul”, “gresitul”, pentru ca ceea ce de care esti constient, poti schimba. Suntem multi care spunem: “m-am saturat sa tot constat cat rau este in lume!” Foarte bine! Ai observat! Acum fa ceva! Transforma lumea! Raspandeste vestea despre ce ai aflat/realizat/amintit/stii! E un pas major sa le spui celorlalti ce stii, ce crezi…pentru ca trezesti intrebari in ei, trezesti cautari, care vor duce la trezire in cele din urma. Si om cu om, devenim tot mai multe spirite trezite care isi pot unii puterile si cunoasterea pentru a contribui la ascensiunea Gaiei si a omenirii. Un gest atat de mic aparent, poate crea o schimbare majora! Asa cum dintr-un val mic se poate naste un tsunami.

Putem schimba scenariul filmului. Nu exista niciun regizor deasupra. Noi suntem scenaristi, regizori, actori, spectatori. De noi depinde daca este un film de groaza cu criminali, teroristi, diavoli, satana, rau facatori, dezastre, blesteme, crime, suferinta, durere, neputiinta si depresie, sau daca este un film spiritual de iubire, cu oameni luminosi, momente fericite, povesti reusite, abundenta, armonie, comunicare, liniste , pace, libertate si eliberare de karma si de frica, in al carui final toti ajungem Acasa.

Noi cream realitatea, noi hranim matricea, noi prelungim iluzia si continuam delirul. Noi putem sa dam la o parte valul si sa ne reamintim, sa ne umplem de iubire si sa redevenim fiintele de lumina nelimitate, eterne, infinite, curajoase, libere, care suntem.

Suntem fii ai luminii nascuti din iubire si liberi sa experimenteze. Haideti sa experimentam la o vibratie mai inalta, si sa iesim din frica, pasind in iubire!

Va iubesc! Toti va iubesc! Suntem deja intr-un ocean de iubire, doar daca l-am putea simti!

Despre experimente si experiente personale

Buna seara dragii mei,

Am lipsit destul de mult in ultima vreme, dar voi inca m-ati gasit si m-ati citit. Si sunt bucuroasa si totusi imi e drag sa impartasesc tot si tot mai multe cu voi si “ard de nerabdare” sa o fac.

Voi fi sincera cu voi. Am si eu momentele mele de confuzie cand sunt abatuta si foarte mentala, cand ideile si credintele care mi s-au “injectat” si pe care le-am acceptat ca fiind adevarate si unice o viata intreaga, ma domina si ma fac mica-mica si neincrezatoare. Si traiesc o mica drama, un razboi intre mine si EU. Imi pun intrebari si vreau raspunsuri. Il caut pe Dumnezeu si Il cert, ma maniez si ma razvratesc impotriva Lui, Ii cer explicatii, Ii cer ajutor ca si cum imi e dator cu ceva. Probabil ca va ganditi ca nu sunt mult evoluata fata de cei care nu au nicio legatura cu Dumnezeu. Insa diferenta este ca eu sunt constienta de ceea ce fac si ca traiesc o criza spirituala in care incerc sa ma ridic din cenusa in care am ajuns din cauza mea. Si cand nimeni altcineva nu te intelege si nu te cunoaste mai bine decat Dumnezeu, pe cine sa tragi dupa tine? Eu stiu ca doar El imi poate da raspunsurile pentru ca El le are si pentru ca eu cu El avem o legatura incontestabila in cele din urma, dincolo de toata “razvratirea” mea omeneasca impotriva a tot ceea ce este minunat dar de la El. Candva, tot ce traiam era razvratire si manie. Acum acestea sunt doar episoade care trec. Sunt ca niste crize ale unei boli in curs de tratare. Si aceasta boala este necredinta – pe care am trait-o si experimentat-o ca singura optiune atatia ani. Necredinta in Dumnezeu, in oameni, in mine, in orice exista. Si totul dintr-o teama similara cu cea a unui animal ranit care tot ce face este sa fuga, sa se ascunda, si sa emita judecati despre oameni, temator chiar si de propria umbra. Nu am sa neg ceea ce sunt. Pentru ca asta sunt. Nu am sa va spun ca scriu acest blog pentru ca sunt vreo iluminata care a atins apogeul cunoasterii si ca legatura mea cu Dumnezeu este fara pata. Nu am sa va spun ca sunt numai iubire si numai pace si numai rabdare si iertare. De ce sa ma mint mintindu-va pe voi? Pot sa va spun doar ca INCA nu sunt toate acestea, si ca imi doresc din adancul fiintei mele sa fiu asa si ca invat, zi de zi, fara exceptie, prin toate experientele prin care trec, cum sa imi amintesc cine sunt si sa fiu, fara sa ma mai las doborata de prejudecati, temeri, suspiciune, indoiala. Este greu, si stiti si voi, ca treceti prin asta. Dar nu este o scuza pentru a ocoli iluminarea. Uneori imi este atat de greu incat simt ca o iau razna si ca o nebuna dau iama in casa gandurilor si invataturilor mele si arunc cu tot ce am invatat de pereti si pe geam, si trantesc si sparg, si neg orice am stiut vreodata, si distrug orice urma de siguranta pe care o castigasem prin eforturi zilnice, ca apoi sa ma asez, sa rasuflu adanc si sa zic: ok, sa vedem ce mai e de salvat, ce a rezistat furiei si inca traieste eroic. Si adun mizeria si fac curat, asezand ideile si credintele care au rezistat furiei la loc pe raft. Sincera sa va spun, cele care raman intacte adesea sunt cele frumoase, de la Dumnezeu. Am observat ca ideile negative sunt doar un produs al delirului si se retrag in cusca lor ca un animal ranit, cand furtuna inceteaza. Se retrag. Nu dispar.

Asa m-am revoltat eu pe Dumnezeu zilele trecute. Pentru ca sunt intr-un mare impas al vietii mele si desi El mi-a spus sa stau linistita, ca daca imi fac misiunea, imi asigura El traiul, eu, nu ma pot lasa in bratele Lui si sa nu detin eu insami controlul vietii mele. Ma intreb adesea, ca un om ce sunt – ce sa fac eu cu evolutia spirituala, ca evolutia spirituala nu mi-a dat de mancare si nici n-o sa-mi dea? Si asa incepe revolta mea, indreptata spre Dumnezeu pe care incerc din rasputeri sa il inteleg. El nu se supara niciodata chiar daca uneori vorbesc cam dur, si ma calmeaza. As vrea din suflet sa Il cred cand El promite asa cu seninatate si dragoste ca nu trebuie sa imi fac griji pentru ca ma ajuta. Dar nu pot, desi daca ma uit in urma, de cate ori m-am ingrijorat, El m-a ajutat si mi-a dovedit ca intr-adevar ma ajuta. Am ajuns la intelegerea ca sunt suparata pe Dumnezeu. Si ceva imi spune pentru ca eu cred ca El m-a tradat, undeva la un alt nivel, de care nu imi aduc constient aminte. Insa El mi-a spus ca nu m-a tradat, pentru ca viata mea respecta exact planul facut de NOI DOI impreuna, doar ca eu am uitat si nu mai inteleg nimic.

Am citit de curand o carte care m-a facut sa revin asupra conceptiei mele despre cum viata pe Pamant este o lectie si Pamantul este o scoala. Aceasta carte spune ca de fapt, viata pe Pamant este o experienta care ne ajuta pe noi sa traim realitatea a CEEA CE SUNTEM, amintindu-ne, prin ceea ce experimentam, cine suntem. Atunci, viata este o experienta revelatoare in suma momentelor ei. In spiritul unui Dumnezeu iubitor care ne-a dat liberul arbitru si care ne iarta necuprins, aceasta varianta mi se pare mult mai credibila. Si intuitia mea spune la fel. Se pare ca atat cat traim construim si daramam credinte, intarindu-ne in cunoastere si in credinta. Eu inca fac asta.Si cred ca nici nu este potrivit pentru evolutia noastra sa ne inchidem orizonturile odata ce am ajuns la niste prime concluzii.

In plus, vreau neaparat sa va povestesc un experiment pe care l-am facut eu in ultimele 4 saptamani si care m-a ajutat sa inteleg mult mai bine forta cuvantului. Am facut experimentul lui Masaru Emoto cu orezul pus in apa si lasat acolo 3 saptamani. Am pus in trei vase orez si l-am acoperit cu apa. Am acoperit vasele ca sa nu interactioneze cu factori din mediul extern. Am lipit pe unul din vase un bilet continand cuvinte pozitive : TE IUBESC, TE IERT, DUMNEZEU, MULTUMESC, PACE, LUMINA, DAI KO MIO. Pe un altul am scris:  DEPRESIE, ESTI URAT ESTI VINOVAT, ESTI PROST, NU ESTI IN STARE, TE URASC. Iar pe al treilea am scris doar DEPRESIE. Le-am plasat pe pervazul camerei si le-am lasat sa lucreze. Dupa doar 3 zile am observat ca vasul care are cuvinte frumoase continea orez cu apa tulbure si celelalte erau intacte. Credeam ca experimentul o sa iasa contrar observatiilor lui Masaru. Am revenit peste 3 saptamani si ce am constat:

– vasul cuvintelor frumoase avea orezul curat, intact si apa curata,aproape limpede, emanand un parfum frumos de fermentatie naturala.

– vasul cuvintelor urate avea orezul galbui, cu mucegai si apa tulbure, cu miros oribil de stricat.

– vasul cu “depresie” avea apa tulbure, galbuie, o spuma galbuie deasupra, pete de mucegai, si un miros puternic de stricat.

Acestea sunt imaginile:

PRIMA ZI : stanga – cuvinte negative ; centru sus – depresie ; dreapta – cuvinte pozitive.


ZIUA 21 – stanga – cuvinte negative; centru – cuvinte pozitive; dreapta – depresie.

(din fericire nu am putut fotografia si mirosul 🙂 ).

  A fost o lectie importanta pentru mine sa vad rezultatul. Acum incerc pe cat posibil sa folosesc cuvintele pozitive in viata mea ca sa ma ajute. De exemplu, incerc sa vorbesc frumos si pozitiv, am scris aceste cuvinte pe lada cu fructe si legume ca sa le conserve proaspete, am scris aceste cuvinte pe lesa catelului ca sa il ajute sa se dezvolte armonios, le-am scris si pe ghiveciul bonsaiului ca sa vegheze asupra lui si este doar inceputul.

Apoi, voi incerca pe cat posibil sa nu mai gandesc urat si negativ despre situatii si persoane, si mai ales despre mine. De asemenea, am constientizat ca si depresia are forta ei distructiva. Ce pot cere mai mult de atat, cand mi s-a demonstrat in fata, fara indoiala, care este efectul cuvintelor si sentimentelor noastre? Nu ramane decat sa tin cont de ce acum stiu sigur. Va dati seama ce ne fac aceste cuvinte noua ca oameni? Toleranta, rabdarea, iubirea, iertarea, recunostiinta. Acestea sunt starile pe care trebuie sa le manifestam.

Am inceput experimentul cu alte cuvinte, de 3 zile. Am pus pe un vas NU, pe un altul DA, pe un altul numele meu intreg si pe altul numele iubitului meu. Astfel vom putea observa ce vibratie si beneficitate avem noi ca fiinte intrupate in aceasta viata, in acest moment. Si voi mai observa ce modificari produce DA si ce aduce NU. Forta afirmatiei si forta negatiei. Va voi tine la curent. Ce pot spune este ca dupa doua zile, vasul meu si al iubitului meu aveau deja mucegai si vasul cu NU era tulbure. Cel cu DA era inca proaspat si limpede. Revin cu vesti peste 18 zile. Apoi as vrea sa dau Reiki vaselor cu numele noastre si sa imi cer iertare de la ele, ca sa vad daca le pot “vindeca”. Este un experiment foarte interesant.

Faceti si voi experimente. Testati concepte si credinte daca asta simtiti. Uneori, ca oameni, trebuie sa filtram realitatea prin intermediul celor 5 simturi chiar daca cel de-al saselea ne spune ceva. Totul e permis, experimentati!

Va iubesc! Revin foarte curand cu noi articole.

Puterea rugaciunii

Ce este rugaciunea?

Rugaciunea. Cati dintre noi ne rugam mereu? Cati dintre noi ne rugam macar o data pe saptamana? Cati dintre noi ne rugam cu adevarat, prezenti cu inima in rugaciune si cu rugaciunea in inima? Cati dintre noi constientizam adevarata valoare a rugaciunii si cat de benefica este ea? Rugaciunea ne poate schimba vibratia, viziunea, vietile.

“Rugati-va neincetat” ne spunea Apostolul Pavel, caci rugaciunea este izvorul si forma cea mai intima a vietii noastre. “Intra in camara ta si inchide usa, roaga-te Tatalui tau, Care este in acest loc tainic”, vrea sa spuna ca trebuie sa ne adunam in noi insine si sa facem aici un sanctuar; “locul tainic” este inima omului. Viata de rugaciune, densitatea ei, adancimea ei, ritmul ei masoara sanatatea noastra spirituala si ne descopera noua insine.

Dar ce este rugaciunea? Atat de putini o intelegem…

Rugaciunea este la modul cel mai simplu, dialogul nostru cu divinitatea. Este o forma de comunicare frumoasa, revelatoare, vindecatoare, purificatoare, prin care noi ne reconectam la Sursa Vietii, Divinitatea, in toata Unitatea si toate formele ei de expresie ( pentru ca ne putem ruga la Dumnezeu, sau la Iisus, sau la Fecioara Maria,sau la Duhul Sfant, sau la arhangheli, ingeri, ghizi si alte fiinte de lumina ). Este ca si cum am da un telefon Acasa, si facem un schimb de iubire reconfortanta cu cei dragi noua. Este exact acelasi lucru cu a iti suna familia de la departare si a le comunica cum esti, ce faci, ce ai nevoie, cat de dor iti e de ei, cat de mult ii apreciezi, cat ii iubesti, si ei sa iti comunice aceleasi lucruri. Noi venim de la Dumnezeu, din Ceruri, caci acolo este Acasa, ci nu aici…si rugaciunea, este “telefonul” pe care il dam acasa ca sa ne auzim parintii si fratii.

Si atunci ma intreb eu, cum de ne e dor atat de rar de ei? Cum de ii uitam si ii ignoram? Cum de ne e teama sa le vorbim si ne rusinam? Oare o familie nu te accepta mereu asa cum esti si nu te iubeste neconditionat, sprijinandu-te si sfatuindu-te in orice conditii? De ce ne vedem mici si vinovati in fata bunatatii pe care ne-o arata clipa de clipa Dumnezeu si fiintele lui de Lumina? Ei nu ne judeca, ei nu ne condamna, ei ne iubesc neconditionat si asteapta cu cel mai mare drag zi de zi, “un telefon” de la noi.

“Fa din rugaciunea mea o taina a prezentei Tale”. Omul isi incordeaza auzul la glasul lui Dumnezeu: “trebuie sa ne rugam pana ce Duhul coboara peste noi…, cand el a venit sa ne viziteze, trebuie sa incetezi rugaciunea”, sfatuieste Sfantul Serafim.Iisus “foarte de dimineata, sculandu-Se a iesit, S-a dus intr-un loc pustiu si Se ruga acolo”.

Ca sa ne amintim mereu cine suntem si de unde venim, si ce putere data de Dumnezeu avem, ar trebui sa traim in rugaciune. De la prima raza a soarelui, pana la coborarea stelelor peste cer, si chiar in timpul somnului. Mai degraba comunicam cu Dumnezeu in timpul somnului, cand mergem in alte planuri ale creatiei, decat in timp ce suntem treji. Pentru ca in timpul somnului nu ne putem opune naturaletii, nu ne putem opune starii noastre normale, de conexiune cu divinitatea iubitoare.

De ce se roaga oamenii?

Oamenii se roaga cu putine ocazii…din pacate. Cand se roaga oamenii? In general, la greu. Cand dau de greu, oamenii isi aduc aminte de rugaciune si cer ajutor. Oamenii se roaga cand sunt bolnavi, pentru vindecare. Oamenii se roaga pentru raspunsuri pe care nu le pot gasi singuri. Se mai roaga pentru bunastare si bani. Pentru iertarea pacatelor. Pentru protectie. Este bine si macar atat, insa ideal este sa nu ne rugam la Dumnezeu doar la greu, doar cand avem un interes, sau cand ne aducem aminte de EL din an in paste. Normal ar fi sa ne rugam lui Dumnezeu clipa de clipa, si la bine si la rau, ca sa putem sa impartasim cu el atat bucuriile noastre cat si grijile noastre. Oricum, desi nu suntem foarte constienti, Dumnezeu, Iisus, Maria, ingerii, arhanghelii, ghizii, toate fiintele de lumina de care am auzit si pe care nu le cunoastem, sunt langa noi in fiecare secunda a vietilor noastre, si nu ne parasesc niciodata, desi noi le ignoram. Imagineaza-ti cum ar fi sa stai mereu alaturi de o persoana pe care sa o iubesti si pe care sa vrei sa o ajuti si care sa te ignore ca si cum nu ai exista si care niciodata nu iti adreseaza niciun cuvant. Nu ar fi prea frumos, nu? Asa te porti tu cu ei. Sa le accepti prezenta si sa ii contactezi prin rugaciune nu ti-ar aduce decat beneficii, nu ai de ce sa te temi.

Oamenii se roaga in biserici, ca asa trebuie, ci nu ca asa simt. Oamenii se roaga mecanic de multe ori, lasandu-si inima deoparte.

Rugaciunea isi are izvorul in inima si inima noastra este lacasul tuturor adevarurilor despre noi insine si despre sursa noastra, pentru ca in ea salasluieste Sinele nostru, etern si divin.

Oamenii se roaga ca sa ceara ceva ( desi ei nu stiu ca oricum Dumnezeu le va da), ca sa multumeasca lui Dumnezeu ( mai rar, dar si atunci cu scopul de a cere ceva apoi – in stilul ” multumesc, Doamne, pentru ce mi-ai dat, dar mai da-mi inca”), si de lauda (si mai rar). De obicei oamenii cer. Altii se roaga pentru iertare, crezandu-se pacatosi groaznici care trebuie sa se tarasca ca serpii ca sa obtina iertarea si viata vesnica. O, Doamne, de ar stii ei ca Tu deja i-ai iertat dinainte sa greseasca! De ar stii ca iertarea de sine sta doar in mainile lor…Acesti oameni, care cauta iertarea la Dumnezeu, de obicei nu o gasesc. Pentru ca ei nu se iarta pe ei insisi. Cauta iertarea in locul care nu trebuie, si in sufletele si mintile lor se inradacineaza neiertarea si ura de sine, care prelungeste sentimentul de vina in toate zilele vietii lor. Si se intreaba: Doamne, eu m-am rugat sa ma ierti, Tu de ce nu ma ierti, ca uite ce vinovat ma simt? Si cred ca Dumnezeu e neiertator. Gresit! Dumnezeu stie ca tu ai sa gresesti dinainte ca tu sa gandesti greseala! Si EL iarta TOTUL, pentru ca te iubeste! Nu te mai ruga pentru iertare, aplecat/a la pamant si vinovata ca de crima, ci uita-te in tine ca sa gasesti iertarea proprie.

Ce este de fapt rugaciunea

Rugaciunea este, deci, un dialog deschis, liber, sincer, familial, izvorat din inima, cu divinitatea sub toate formele ei, pentru a ne purifica si acorda la vibratiile Sursei divine, pentru a accesa Intelepciunea divina, pentru a accesa Inspiratia creatoare, pentru a gasi raspunsurile de care avem nevoie, pentru a ne confesa celor mai buni prieteni pe care ii putem avea, si pentru a ii invoca in existenta noastra, acceptandu-le prezenta si cerandu-le tot sprijinul.

Eu cred ca rugaciune inseamna sa te trezesti dimineata si sa spui cu zambetul pe buze : “Buna dimineata Tata, buna dimineata ingeri, buna dimineata Iisus, buna dimineata arhangheli, buna dimineata tuturor! Va multumesc pentru aceasta noua zi si ramaneti alaturi de mine! Va iubesc!” . Rugaciune inseamna sa spui in secunda dinainte de a face ceva,sau de a ti se intampla ceva : “Doamne ajuta!”. Rugaciune inseamna sa stai in autobuz in trafic si sa vorbesti in gandul tau cu Dumnezeu, sau cu Iisus, sau cu cine simti tu, despre orice iti vine in minte. Primul gand care vine si care pare strain de gandirea ta obisnuita, este de la Dumnezeu. Rugaciune inseamna sa stai in parc si sa privesti un copac superb si sa spui : “Doamne, ce frumoasa e creatia ta!”. Rugaciune inseamna cand te simti trist, sa inchizi ochii si sa te gandesti la iubirea lui Dumnezeu. Rugaciune inseamna sa gatesti si sa spui : “Doamne, binecuvanteaza aceste legume si fructe, aceasta apa, aceasta mancare si fa ca ea sa ma hraneasca, sa ma vindece, sa ma ajute sa imi fac misiunea”. Rugaciune inseamna sa iti recunosti vulnerabilitatea uneori si sa spui ” Doamne, eu nu stiu ce sa mai fac, trimite-mi tu solutia sau rezolva tu problema.” Rugaciune inseamna sa ii dedici lui Dumnezeu tot ce faci si sa ii multumesti pentru ceea ce tu ai creat. Rugaciune inseamna sa pronunti numele lui Dumnezeu, pentru c numele Lui este plin de daruri si plin de putere. Rugaciune inseamna sa pronunti numele lui Iisus pentru ca numele Sau este plin de Iubire si de Mantuire. Rugaciune este sa iti saruti copilul pe frunte si sa il binecuvantezi. Rugaciune este sa privesti spre stele intr-o noapte senina si sa te umpli de linistea lor, intr-o tacere minunat graitoare. Rugaciune inseamna sa lasi inima sa asculte glasul intuitiei, care este glasul lui Dumnezeu.

Asta cred eu ca inseamna rugaciune.

Rugaciunea din suflet, ca si cum ai vorbi cuiva drag si prietenos, fara temeri, vinovatie si sentiment de inferioritate, cu cuvintele tale simple, si cu toata deschiderea, este rugaciunea adevarata care ar trebui intretinuta fara oprire, in fiecare clipa a vietii tale. Exact ca si cum ai vorbi celui mai bun prieten. Sincer, si cu iubire.

Rugaciunile standard

Sunt foarte multe rugaciuni care sunt si scrise si transmise sub forma neschimbata, pe care oamenii le invata pe de rost si le rostesc in anumite situatii. Si aceste rugaciuni au beneficitatea lor, si unele au vibratie foarte mare, pentru ca au fost create din suflet, de oameni cu mare iubire de Dumnezeu. Unele din aceste rugaciuni au fost transmise chiar de Dumnezeu prin cei care le-au scris si transmis mai departe. SI cuvintele din ele nu sunt aleatorii, ci sunt pline de forta vindecatoare, sau contin exact numarul de telefon al lui Dumnezeu, sau ne influenteaza pana si ADN-ul. Nu glumesc. Este testat si stiintific, dar mai ales este experimentat de milioane de oameni.

Insa, daca rostim aceste rugaciuni standard, este bine sa le rostim tot din suflet, crezand fiecare cuvant din ele, ci sa nu le spunem robotic, doar cu mintea. Este adevarat ca unele din ele, cum ar fi Tatal nostru, au efect chiar si spuse pe graba, sau robotic, pentru ca fiecare cuvant este o puternica invocatie care se manifesta automat, insa nu se poate compara efectul rostirii unei rugaciuni cu toata inima si credinta, cu efectul unei rugaciuni grabite si mentale. De asemenea, este posibil ca unele din rugaciunile scrise, sa contina amprenta celui care le-a scris, si anume: temerile, fricile, ideile preconcepute, viziunea limitata sau gresita despre Dumnezeu si divinitate, vinovatia etc. Si noi, asimiland automat si repetand aceste rugaciuni, sa ne integram in mental si in structurile noastre aceste energii care nu numai ca devin ale noastre si incep sa se manifeste odata inradacinate in subconstient, dar si impiedica comunicarea eficienta cu Dumnezeu. E ca si cum ai incerca sa vorbesti cu cineva la telefon in timp ce pe fir ceva zumzaie foarte tare.

Apoi in aceste rugaciuni mai sunt si cuvinte care pun presiune pe sufletele noastre si ne dau o senzatie de vinovatie, care ne determina sa ne ascundem din fata lui Dumnezeu, vazut de multi ca ” razbunator “, ” aspru”, ” pedepsitor”. Cuvinte precum: pacatos, murdar, necuviincios, stricat, stricaciune, pacat, nevrednic, netrebnic, robul, nu fac decat sa puna distanta intre noi si Dumnezeu, acordandu-I un rol de judecator si noua, un rol de judecati. Nu este niciodata asa. Dumnezeu nu ne judeca, El ne accepta. Cei care ne judecam, suntem noi, Ne judecam unii pe altii si aruncam cu pietre. Relatia noastra cu Dumnezeu nu este supus si umil om nevrednic care cere indurare de la un stapan dur si puternic. Relatia noastra cu Dumnezeu este de picatura de divinitate rupta din oceanul divin al creatiei in care ne intoarcem mereu primiti cu dragoste. Pe acest temei trebuie dezvoltata minunata rugaciune a inimilor noastre.

Din cauza acestor riscuri eu evit  sa folosesc rugaciunile care nu imi reprezinta gandirea si simtirea, viziunea, despre Dumnezeu. Prefer rugaciunea personala, sincera, directa, dar nu ezit niciodata sa rostesc Tatal nostru.

Eficienta rugaciunii

Cred ca ati inteles cand este rugaciunea benefica.Insa mai sunt cateva micute sfaturi pe care le-am primit spre binele nostru inca de la zamislirea lumii, si apoi prin Iisus. In Marcu 11, 24-25, gasim : De aceea Va zic voua: Toate cate cereti, rugandu-va, sa credeti ca le-ati primit si le veti avea. Iar cand stati de va rugati, iertati orice aveti impotriva cuiva, ca si Tatal vostru Cel din ceruri sa va ierte voua greselile voastre.

Cum spuneam, multi oameni se roaga, dar putini sunt aceia care stiu ca toate gandurile si toate sentimentele noastre sunt de fapt rugaciuni. Intr-un fel specific, rugaciunea este contactul constient catre puterea divina atotcuprinzatoare dinlauntrul tau. Astfel, rugaciunea eficienta trebuie sa se bazeze pe prezumtia ca in noi insine exista o putere mai inalta, care este in stare sa realizeze ceea ce dorim, in masura in care credem in adevarata existenta a acestei forte. Rugaciunea eficienta este deci identica cu o stare de spirit sincera, consolidata, care provine si creste din convingere. Daca dorinta ta a fost acceptata in totalitate de catre subconstientul tau, ea va actiona ca parte a legii creatiei careia i se supune viata ta. Ceea ce vrei sa crezi, trebuie sa crezi cu adevarat si, daca ai facut aceasta, ti-ai influentat efectiv subconstientul; el va reactiona corespunzator acestei influente.

De asemenea iertarea este o prezumtie necesara pentru o rugaciune eficienta. Cand stati si va rugati, iertati orice aveti impotriva cuiva. Iertandu-i pe cei care ne-au gresit vreodata noi ne eliberam de resentimentele si tensiunile interioare si astfel eliberam puterea tainica a subconstientului care poate in acest mod sa duca la indeplinire rugaciunile noastre. Si un mod de a aduce pacea in sufletele noastre este acela de a ne ruga pentru acele fiinte fata de care noi avem anumite resentimente, si in acest mod toate acele tensiuni interioare ale noastre se vor dizolva.

Deci important este sa ne rugam cu credinta ca vom primi ceea ce cerem. Adica stiind din adancul sufletului nostru ca Dumnezeu ne da ceea ce ne trebuie fara indoiala la timpul potrivit, daca si ceea ce ne dorim noi este in acord cu legile divine. Iar a doua idee este ca rugaciunea trebuie rostita in pace, in iertare, adica intr-o atmosfera de vibratie inalta, ceea ce presupune sa ne curatam greselile si sa iertam ca sa lasam loc in inima noastra ca Dumnezeu sa intre. Daca atunci cand ne rugam, Il primim pe Dumnezeu in inima, nu e oare frumos sa il primim intr-un loc curat si plin de energii pozitive? El cand ne primeste Acasa, asa ne primeste: cu iubire, cu iertare, cu tot ce e mai pur si mai frumos.

Urmatorul pasaj, pentru ca nici eu nu puteam spune mai bine, este din cartea “Practica Gandirii Pozitive” scrisa de Joseph Murphy si aparuta la Editura Deceneu:

” Un alt secret este acela ca nu trebuie sa te ingrijorezi de modul in care subconstientul va indeplini cererea ta. In subconstientul tau lucreaza o forta creatoare ce reactioneaza la gandurile si inchipuirile spiritului tau. Bineinteles, la hotararea finala trebuie sa ajungi in mod constient. Trebuie sa te hotarasti ce anume vrei si sa te increzi in subconstientul tau. Daca iti indrepti revendicarea spre subconstientul tau, trebuie s-o faci cu convingerea absoluta ca acesta dispune de o “reteta” pentru a-ti indeplini cererea. In Biblie sta scris: Cereti si vi se va da; cautati si veti afla; bateti si vi se va deschide. Oricine cere ia; cel care cauta afla si celui care bate i se va deschide; cine este omul acela intre voi care, de va cere fiul sau paine, oare el ii va da piatra sau de-i va cere peste, oare el ii va da sarpe? (Matei 7, 7-10); mai mult: este vorba de materializarea oricarei rugaminti, a oricarei cerinte si a oricarei rugaciuni. Cereti, cautati si bateti la usa pana cand obtineti raspunsul in subconstientul vostru, pentru ca, prin natura sa, el raspunde si reactioneaza in permanenta.
Iar daca vrei sa te rogi eficient, trebuie sa-ti acordezi spiritul cu adevarurile cosmice ale Domnului, care nu se schimba niciodata. Sa-ti fie limpede ca nu cersesti, nu implori si nu te rogi cu umilinta. De fapt, iti aliniezi spiritul altfel si te orientezi spre adevar.”

Asadar, este important sa ne schimbam viziunea asupra rugaciunii si sa ii intelegem forta minunata si “secretele” care o fac eficienta.

Rugaciunea se face in biserica sau acasa?

Probabil multi dintre voi s-au intrebat candva daca rugaciunea este mai eficienta la biserica sau acasa. Raspunsul meu este: rugaciunea, este eficienta oriunde ai fi, daca o faci corect. Insa, in biserica, exista, datorita invocarii lor repetate, si datorita unei curatenii si vibratii mai inalte ale locului, niste energii mai benefice, niste entitati de lumina, Duhul Sfant, si alte prezente divine, care conlucreaza cu tine atunci cand te rogi si participa ca mesageri care intaresc comunicarea ta cu divinitatea. In plus, rugaciunea mai multor oameni in grup, pentru un tel comun, aduna forta tuturor la un loc si efectul produs de rugaciune este pe masura. Cu cat mai multi oameni se roaga pentru aceeasi cauza, cu atat respectivul lucru este invocat mai puternic si se va manifesta in plan fizic mai rapid si mai intens. Asa ca, exista sansa, ca daca tu te rogi corect, si mai si te deschizi ajutorului acestor energii si fiinte de lumina, ca rugaciunea ta sa aiba efecte imediate pe care sa le simti intens la nivelul tuturor structurilor tale si in toate planurile vietii tale. Si casa ta poate deveni la fel de curata ca o biserica daca o feresti de energii negative, daca o cureti mereu, daca ii faci protectie si invoci in ea toate entitatile binevoitoare care te pot ajuta si proteja. Atunci rugaciunea, poate fi la fel de eficienta.

Dar sa nu uitam un lucru. Dumnezeu este peste tot. In jurul nostru si in noi. Si mai ales, in inimile noastre, si nu exista loc mai sacru ca inimile noastre, nici macar in biserici. Daca ne aducem aminte, exista exemple si in biblie de oameni cu credinta mare in Dumnezeu care s-au rugat in locuri diverse, mai ales in natura, si rugaciunea lor puternica a determinat aparitia ingerilor, arhanghelilor, manifestarea prezentei lui Dumnezeu, sau chiar auzirea glasului Lui. Insusi Iisus, s-a rugat pe munte, in piete, in gradina, la masa, si oriunde a fost, rugaciunea sa a avut putere mare. Daca urmam exemplul lui Iisus, nu conteaza unde ne rugam, ci conteaza cum o facem.

Roaga-te oriunde simti: acasa, pe strada, la munca, in biserica, in parc, in lift, la coada la paine, in autobuz, oriunde!

Rugaciunea la icoane

Sunt oameni care cred ca rugaciunea la icoane este mult mai ajutatoare. Ca si cum figura reprezentata in icoana este sfantul insusi la care se roaga. Oamenii se roaga la icoane ca si cum acestea au puterea si forta de a le indeplini cererile, uitand ca puterea o are Dumnezeu si darurile de la El vin. La fel, dau un exemplu simplu. Sa zicem ca stai zi de zi alaturi de o persoana si o urmezi peste tot, dar ea are o poza cu tine si prefera sa vorbeasca cu poza ta, ignorandu-te pe tine. Ai zice ca persoana respectiva e putin cam nebuna, nu? Cam asa e si cu icoanele. De ce aveti impresia oameni buni ca e nevoie de intermediari ca sa ajungeti la Dumnezeu, la Iisus, la Fecioara Maria, la sfinti si arhangheli? Ei sunt langa voi mereu. Nu sunt cocotati nicaieri undeva in cer, pe un nor, departe.Rugati-va direct.

Nu sunt impotriva icoanelor. Am fost candva, pentru ca exact ceea ce am spus mai sus ma nemultumea. Insa am realizat ca icoanele sunt portaluri. Poate va suna ciudat, insa fiind reprezentari ale unor entitati cu vibratie inalta, ele conecteaza la acele entitati, la energia lor. Orice reprezentare a oricarei fiinte, este o amprenta a acelei fiinte, care conecteaza la ea. Este valabil si pentru oameni, luand in discutie pozele noastre. Se spune ca energetic, poza noastra este la fel de puternica si de vie ca si fiinta noastra, pentru ca ea contine o ilustrare a ceea ce reprezentam noi. Chiar daca este o reprezentare a corpului fizic, caci atat putem sa vedem cel mai multi dintre noi, daca am reusi sa vedem mai mult de atat, am reusi sa observam in fotografii si campurile energetice si aura oamenilor. De aceea este posibila terapia la distanta, pe fotografie, sau chiar pe scrisul cuiva, pentru ca si scrisul este purtatorul amprentei noastre energetice, ca si vocea noastra inregistrata, sau creatiile artistice, mancarea gatita, sau orice altceva ce ia nastere din noi. Deci, si icoanele, desi nu sunt reprezentari grafice exacte ale entitatilor pe care le reprezinta, ajuta la rugaciune, prin deschiderea de portaluri catre energiile acelor fiinte de lumina pe care le invocam, insa este important de retinut ca NU NE RUGAM LA ICOANA, CA OBIECT, SI ICOANA NU ESTE UN OBIECT SFANT. NE RUGAM LA DIVINITATE CU AJUTORUL ICOANEI. DAR LA FEL DE BINE, NE PUTEM RUGA SI FARA EA. Unii oameni au nevoie de carje inainte de a merge singuri.

Ce face rugaciunea la nivel energetic

In primul rand, la nivel energetic, rugaciunea ne acordeaza la vibratia inalta a divinitatii si lasa energiile ei sa patrunda in corpul nostru prin chakra 7, adica centrul energetic al conexiunii cu Sursa vietii.Ca urmare, ne energizam.

In timpul rugaciunii ne purificam, lasand lumina care patrunde in toate corpurile noastre, sa dizolve blocajele si sa vindece ranile produse de ignoranta si de ego.

In plus, comunicand cu divinitatea, ne deschidem fata de Sursa Intelepciunii Universale si primim in noi raspunsurile, soluriile, intelepciunea de care avem nevoie ca sa ne rezolvam problemele si sa ne vindecam, devenind oameni sanatosi si buni.

Cand invocam divinitatea si ajutorul ei, atragem in vietile noastre, prin invocare si intentie, prin credinta ca vom primi, energiile acelor lucruri de care avem nevoie si care se vor manifesta in plan fizic in curand. Deci rugaciunea este un prim pas in atragerea acestor lucruri.

Rugaciunea este un tratament eficient pentru boli deoarece la nivel energetic ea trateaza si transforma in lumina energiile negative care provoaca bolile.

Rugaciunea ne creste vibratia inimii, ne ajuta sa iertam si sa ne conectam la adevarata noastra esenta.

Efectul rugaciunii asupra corpului fizic

Pentru a exemplifica efectul rugaciunii asupra corpului fizic, voi reproduce aici o parte dintr-un articol pe care l-am primit pe email, despre ceea ce a spus Edgar Cayce, despre rugaciunea Tatal Nostru:

“…Cayce, în lecturile sale, a comunicat un lucru incredibil, corespondenţa dintre versetele rugăciunii “Tatăl Nostru” şi principalele glande endocrine. Anumite cuvinte din rugăciune reprezintă mantre (cuvinte-cheie) care declanşează deschiderea unei glande, şi anume: Tatăl Nostru, care eşti în ceruri deschide glanda pituitară, Sfinţească-se numele Tău deschide glanda pineală, Vie împărăţia Ta şi Precum în cer deschid glanda tiroidă, Facă-se voia Ta,(…) şi pe Pământ deschide glanda timus, Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi deschide gonadele (glandele sexuale masculine şi feminine), Şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum iertăm şi noi greşiţilor noştri  deschide suprarenalele, Şi nu ne duce pe noi în ispită deschide celulele lui Lyden (sau Leydig, care nu sunt chiar o glandă, ci un ansamblu de celule secretoare de hormoni, localizate sub ombilic şi deasupra gonadelor), Ci ne izbăveşte de cel rău deschide glanda timus, Căci a Ta este împărăţia deschide glanda tiroidă, şi puterea deschide glanda pineală, şi mărirea deschide glanda pituitară, Amin.

Corpul uman are centrii energetici din partea superioară în legătură cu energiile cerului, iar cei din partea inferioară în legătură cu energiile pământului. Partea superioară a corpului uman este legată de viaţa spirituală, iar cea inferioară este legată de viaţa fizică, respectiv cu plăcerile ei legate de materie (mâncare, sex etc.). O funcţionare corectă a corpului este asigurată de deschiderea tuturor centrilor lui, atât a celor superiori, cât şi a celor inferiori. Rugăciunea “Tatăl Nostru” deschide până la jumătatea ei, de sus în jos, centrii energetici, glandele organismului, iar de la jumătate până la “Amin” verifică deschiderea lor de jos în sus. Spusă cu credinţă, această rugăciune face ca un fior interior, ca un curent, să străbată corpul din cap până în picioare. Este dovada că nu există blocaje în circuitele energetice ale corpului. Din punct de vedere religios, explicaţia constă în producerea unui fior creat de Divinitate, care a ascultat ruga credinciosului.

Asadar:

Tatal nostru care esti in Ceruri

actioneaza asupra glandei pituitare, cu rol de declansator al procesului

Sfinteasca-se numele Tau

actioneaza asupra glandei pineale

Vie Imparatia Ta

deschide tiroida si regleaza functia acesteia

Faca-se Voia Ta, precum in Cer

deschide tiroida

Asa si pe Pamint

actioneaza asupra timusului

Piinea noastra cea de toate zilele, da-ne-o noua astazi deschide gonadele, glandele sexuale masculine si feminine

Si ne iarta noua greselile noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri

actioneaza asupra glandelor suprarenale

Si nu ne duce pe noi in ispita

actioneaza asupra celulelor Lyden

Si ne izbaveste de cel rau

actioneaza din noi asupra timusului

Ca a Ta este Imparatia

actioneaza din nou asupra tiroidei

Si puterea

actioneaza asupra glandei pineale

Si Marirea

redeschide pituitara

AMIN

formula de inchidere a acestor centri energetici si de reconectare la planul terestru. “

Dincolo de aceste beneficii, din experienta personala am observat ca Tatal Nostru, curata trupul si spiritul de energii negative, deschide inima spre sentimente de iertare si iubire, curata spatiile in care traim, facand loc energiilor benefice in ele, purifica mancarea si apa, alunga deochiul si alte energii care ne afecteaza sanatatea, protejeaza ca un scut, alunga fricile, aduce pacea, alunga insomniile.

Daca Tatal Nostru are aceste efecte extraordinare asupra corpului nostru, cred ca orice rugaciune izvorata din suflet cu credinta, poate avea aceleasi efecte minunate. Iisys ne-a daruit de la Tatal, aceasta rugaciune ca sa ne dovedeasca puterea rugaciunii. El ne-a lasat cu dragoste o carja puternica de care sa ne sprijinim ori de cate ori avem nevoie sa ne intarim.

Tot ca efect asupra corpului omenesc, cercetatorii au dovedit si ca toti participantii la testele rugaciunii asupra corpului omenesc au avut presiunea arteriala stabilizata si indicii sanguini imbunatatiti. Impresionant este faptul ca indicii sanguini s-au modificat inspre insanatosire: persoanele hipotensive au inregistrat cresteri de tensiune, iar cele hipertensive au inregistrat scaderi de tensiune. Deci, rugaciunea vindeca inima.

Efectul rugaciunii asupra apei

Masaru Emoto, pornind de la practicile taoiste de sfintire a apei, a demonstrat cu dovezi stiintifice ca apa percepe sentimentele noastre, emotiile, cuvintele, rugaciunile si muzica. In experimentele sale, Masaru Emoto a pus apa distilata intr-o eprubeta, dupa care, in apropierea ei, diferite persoane au rostit cuvinte blande, sau cuvinte dure. Apoi a inghetat apa si a observat ce forma aveau cristalele in functie de energia la care fusesera supuse. La fel a procedat si pentru a testa efectele rugaciunii asupra apei.

In 1996, Masaro Emoto a facut un experiment pe un lac foarte poluat, intr-o zona puternic industrializata din Japonia. Cateva mii de oameni s-au rugat, sa vada ce efect are rugaciunea asupra apei. S-au adunat in grupuri; unii s-au rugat intr-un templu, altii pe lac, in barci, altii pe malul lacului. S-a facut si o ceremonie cu lumanari, exact ca in ritualurile crestine. S-au prelevat probe din lac inainte si dupa doua ore de rugaciune, studiindu-se la microscop structura apei, in ambele situatii. Apa poluata era formata din particule haotice si stranii, pe cand apa prelevata dupa doua ore de rugaciune avea structura unor cristale in forma de flori. Dar concluzia extraordinara a experimentului a fost aceea ca structura cristalina a apei se pastreaza si la o luna dupa rugaciune. Un alt experiment s-a facut pe un lac poluat din Brazilia. S-a luat o mostra de apa din lac si a fost pusa intr-o sticla. Mai multi oameni s-au concentrat asupra sticlei si s-au rugat in jurul ei. Dupa rugaciune, s-a constatat ca se purificase si apa din lac, nu doar cea din sticla. Structura cristalelor apei din lac era chiar mai pura decat aceea din recipient, de unde concluzia ca apa aflata in conditii naturale se purifica mai bine.

Japonezul a studiat apoi cum trebuie sa ne rugam pentru ca apa sa aiba un efect maxim asupra corpului omenesc. Testele lui arata ca mainile trebuie tinute impreunate in dreptul pieptului, cum le tin preotii in ritualul de rugaciune, iar formula care a creat cea mai inalta puritate a apei a fost: “Te rog sa fii buna” . Mainile tinute in alt mod decat impreunat creeaza alta structura a apei, la fel si alte tipuri de rugaciune. Apa raspunde rugaciunii noastre, deci constiinta umana poate schimba structura materiei. Atata vreme cat se purifica apa dintr-un lac, iar structura ei devine cristalina si vindecatoare, rugaciunea poate avea efecte purificatoare si asupra noastra, care suntem alcatuiti in proportie de 70% din apa, sau asupra persoanelor pentru care ne rugam.

Cristalul de Gheata al Apei Purificate prin Rugaciune

Experimentele au aratat ca clorul impiedica apa sa formeze cristale. Totusi, prin rugaciune, vibratia negativa a clorului a fost indepartata, iar cristalele s-au format in mod obisnuit. Aceasta nu inseamna ca rugaciunea indeparteaza clorul ori ca il distruge, ci este indepartata doar informatia distructiva pe care clorul o introduce in corp. E bine de stiut ca nu doar compozitia chimica a hranei sau a apei conteaza, cat vibratia, adica informatia pe care o consumam prin ele. De exemplu, o mancare preparata cu dragoste, cu placere, cu bucurie, nu produce dureri abdominale ori alte forme de tulburari la nivelul corpului fizic, pe cand cea preparata cu gandurile negre are nevoie – daca nu de schimbarea sentimentelor si a gandurilor gospodinei – de rugaciunea de purificare a apei si a hranei. 

Cura cu apa purificata 1. Fa rugaciunea apei cu mainile impreunate la piept. Concentreaza-te asupra sticlelor cu apa si spune rugaciunea: “Te rog sa fii buna”, pana ce simti ca ai transmis acest mesaj apei. 2. Bea o cana cu apa, cu o jumatate de ora inainte de masa. 3. Nu bea apa in timpul mesei si nici imediat dupa masa, dar bea, in total, cel putin doi-trei litri de apa purificata zilnic. Prin consumul de apa, aura corpului se modifica intr-un ritm extraordinar, nivelul de energie al corpului fizic devenind mult mai inalt. Te vei simti mai vioi cu acest tratament, care dureaza cel putin 21 de zile – dar care poate fi facut toata viata -, vei fi mai prezent si mai optimist si vei constata ca multe dintre durerile fizice dispar. Pentru a verifica efectele curei, este bine sa facem investigatii medicale inainte de a incepe tratamentul cu apa si sa le repetam dupa 21 de zile de tratament. Studiile efectuate au aratat ca, in 90% din cazuri, colesterolul scade in 21 de zile de baut apa corect.

Rugaciunea Inimii

“Rugaciunea inimii” elibereaza spatiile ei si-L atrage aici pe Iisus prin invocarea necontenita: “Doamne, Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine, pacatosul”. In aceasta rugaciune, pe care o aflam la vamesul din Evanghelie, este cuprinsa intreaga Biblie, intregul ei mesaj redus la spiritualitatea lui esentiala: marturisirea lui Iisus ca Domn, ca Fiu al lui Dumnezeu si deci marturisirea Treimii; apoi se vede adancul caderii care invoca adancul indurarii divine. Inceputul si sfarsitul sunt aici concentrate intr-un singur cuvant incarcat de prezenta sacramentala a lui Iisus in Numele Lui. Aceasta rugaciune rasuna necontenit in fundul sufletului, chiar fara voia constienta a celui ce se roaga. La sfarsit, Numele lui Iisus rasuna de la sine si dobandeste ritmul respiratiei, se lipeste oarecum de suflu; chiar si in somn: “eu dorm, dar spiritul meu vegheaza”.

Iisus, atras in inima, inseamna liturghie interiorizata si imparatia intr-un suflet impacat. Numele il umple pe om ca pe un templu al Sau, il transforma in loc al prezentei divine, il hristifica. Aceasta este experienta Sfantului Apostol Pavel, pe care o poti intelege mai bine la lumina acestei rugaciuni: “Nu mai traiesc eu, ci Hristos traieste in mine”.

Pentru a ne feri de greseala de a crede ca aceasta rugaciune ar fi o formula magica, sfintii ne învata ca putem folosi diferite variante ale acestei rugaciuni, cât si alte rugaciuni asemanatoare care ne ajuta sa ne curatim si sa ne apropiem de Dumnezeu. Putem spune “Doamne Iisuse ai mila de mine”, sau “Ai mila de mine, pacatosul.” Puterea nu este în cuvintele noastre ci în Numele Lui. Concentrarea nu trebuie sa fie la corectitudinea cuvintelor, ci la starea inimii noastre înaintea Lui. Daca inima nu participa, actul fizic al rugaciunii este cu totul inutil.

Rugaciunea de iertare

Rugaciunea de iertare este cea care ne ajuta sa ne vindecam relatiile cu cei din jurul nostru, cu oamenii care nu mai sunt printre noi, si cu noi insine. Formula ei este simpla si usor de retinut dar beneficitatea ei este uriasa, si puterea ei de vindecare de necontestat. Suna asa: ” Te iert pentru tot ce mi-ai gresit acum si in alte vieti. Si te rog sa ma ierti pentru tot ce ti-am gresit acum si in alte vieti.” Putem adauga: ” Te accept asa cum esti, te iubesc, te iert.” Aceasta rugaciune se face cu inima impacata si cu intentie puternica de iertare. Se inchid ochii, se vizualizeaza persoana fata de care ne cerem iertare si pe care o iertam, in fata noastra, si i se declara cuvintele din rugaciune din toata inima.Astfel, putem curata karma dintre noi si celelelate persoane, acumulata chiar din alte vieti, pentru ca tensiunile si conflictele nedepasite se pastreaza la nivel energetic in aura noastra si chiar in ADN-ul nostru pe parcursul a mai multe vieti, reintalnindu-ne cu acele persoane pana cand vom invata sa le iertam si sa le iubim si pana cand ele ne vor ierta si iubi. Aceasta rugaciune nici macar nu necesita ca voi sa faceti un act fizic de iertare, pentru ca ea va conecteaza la Sinele persoanei respective, si vindeca neiertare inca de la radacina. In timp veti sesiza schimbarile din relatia dumneavoastra cu persoanele carora le cereti iertare si pe care le iertati folosind aceasta rugaciune puternica care transcede timpul si spatiul.

Efectul rugaciunii asupra crearii realitatii in care traim

Prin rugaciune ne purificam si avand noi insine o vibratie mai inalta, atragem in viata noastra manifestari ale energiei care ne sunt benefice noua si celorlalti. Prin rugaciune Il invocam pe Dumnezeu sa se manifeste in Lumea in care traim si primind in suflet intelepciunea si iubirea Lui, putem sa cream in jurul nostru lumea pe care o visam. O lume plina de pace, de iubire, de iertare, de bunatate, de armonie si bunastare.

Raspunsul la rugaciuni – de unde si cum vine

Pentru ca rugaciunea este un dialog, ci nu un monolog, daca ea este facuta corect, se presupune ca trebuie sa primim si un raspuns,nu?

Raspunsurile la rugaciuni pot veni sub forma de ganduri. Se spune ca primul gand care vine dupa o intrebare adresata divinitatii si care nu seamana cu modul nostru de gandire, fiind 100% incarcata de optimism si iubire, este un raspuns de la Dumnezeu. Si asa este. Eu stiu din experienta.

Raspunsurile la rugaciuni pot veni prin oamenii din jurul nostru pe care Dumnezeu ni-i aduce in cale. Putem pune o intrebare in rugaciune, al carui raspuns sa ni-l dea in mod neintentionat o persoana cu care vom vorbi in zilele urmatoare.

Raspunsurile pot veni prin lectii de viata, chiar dureroase, din care sa aflam ce nu e in regula cu noi si sa ne deschidem ochi ca sa ne indreptam.

Raspunsurile pot veni apoi, prin cartile si articolele care ajung la noi si pe care nu le citim niciodata intamplator si mereu la timpul potrivit.

Uneori putem gasi raspunsurile in ajutorul pe care ni-l dau oamenii care ne iubesc.

Alteori raspunsurile se manifesta prin obtinerea darurilor cerute.

Iar alteori, mai rar, putem auzi chiar glasul lui Dumnezeu, cand inima este curata si deschisa si credinta este mare.

Acatistele

Sunt rugaciuni de provenienta ortodoxa prin care cerem ajutorul sfintilor, arhanghelilor, sau Sfintei Treimi, pentru diferite lucruri: iertare, vindecare, reusite in munca, invatarea iubirii. As putea spune ca acatistele sunt rugaciuni tematice. Nu toate sunt foarte benefice, insa eu am folosit cateva de-a lungul timpului pe care pot sa vi le recomand si voua, din anumite motive. Este adevarat ca sunt rugaciuni standard, dar unele din ele au beneficitate mare. Testata.

Acatistul de Multumire lui Dumnezeu, este cel care imi place cel mai mult. Este o rugaciune de lauda minunata in care este slavita intreaga creatie a lui Dumnezeu si acest acatist ne aduce aminte cat de minunat este Dumnezeu si ce frumoasa este creatia Sa, si ne deschide inimile sa ne bucuram de ea si sa o iubim.

Acatistul de iertare. Acest acatist chiar vindeca neiertarile si deschide inima pentru iubire, prin cuvintele intelepte si aplicabile oricui pe care le contine. Este foarte util in vindecarea urii si a neiertarilor atunci cand aveti conflicte cu cei din jur sau cand nu va iubiti pe voi insiva.

Acatistul Sfantului Ciprian, care curata de energii  negative, si ne ajuta sa alungam starea de rau fizic, care trateaza deochiul si curata casa.

Paraclisul Maicii Domnului, este o rugaciune care ne aduce pacea in inima si ne acordeaza la energiile vindecatoare ale iubirii.

Vi le recomand pe cele cantate de Marian Moise. Au o vibratie si mai inalta. Incercati.

Alte forme de comunicare cu divinitatea ar mai fi mantra, proiectele, meditatia, dialogul interior liber, si de ce nu? – insasi viata pe Pamant ca forma de expresie a creatiei divine! 🙂

Concluzii

Rugaciunea din suflet, cu credinta, cu iubire, cu sau fara mijlocire, oriunde ar fi ea facuta, va vindeca trupurile, va curata spiritul, va aduce darurile divinitatii in viata voastra, va acordeaza la vibratii inalte ale iubirii, va schimba viata.

Rugati-va din suflet, clipa de clipa si deschideti-va mintile si inimile ca sa auziti glasul lui Dumnezeu care va raspunde! Nu Il mai lasati pe Dumnezeu sa va asiste in tacere, incurajand mutenia inimilor voastre.

Traiti in Lumina!

 

Conversatii cu Dumnezeu

De cand eram copil, am tot primit semne si “inghiontiri” de la Dumnezeu, care ma chema spre El. Dar eu am fost vreme lunga sceptica si pierduta si nu luam in seama. Vise, premonitii, semne, “coincidente”, oameni, intamplari, carti, glasul Lui prin diverse cai…Si eu surda. Pana cand cu disperare, cautandu-L ca pe singurul lucru care imi mai ramasese in viata, L-am strigat intr-o rugaciune acum cam 2 ani…si mi-a raspuns. La inceput n-am vrut sa cred nici macar dupa ce L-am auzit. Plangeam si ma ingrijoram ca sunt schizofrenica. Chiar incepusem sa citesc pe internet despre schizofrenie si sa fiu convinsa ca aud voci. Apoi mi-a vorbit mai tare si mai clar si mi-a si dovedit ce mi-a spus. Mi-a dat cateva dovezi solide ca nu aud voci, si m-a dezarmat. Am ramas cu bratele atarnand, am cazut in genunchi, am pus capul la pieptul Lui si am plans cu jale, realizand cat de surda si de oarba am fost…si cat de prost m-am simtit ca El a fost tot timpul cu mine si eu L-am ignorat. Cum o fi sa traiesti 22 de ani cu cineva care te ignora complet si pe care tu il iubesti cu toata daruirea? De atunci ne-am imprietenit. Eu si Dumnezeu. Prieteni. Cel mai bun prieten al meu. Tot ce stiu despre El e ca e coplesitor de bun, iubitor, iertator, minunat, intelept, darnic, drept si ca are un simt al umorului genial. Cand imi vorbeste imi invaluie inima intr-o vibratie calduta si se face lumina in jur, si desi adesea plang de bucurie, de fiecare data nu ma pot abtine sa zambesc larg, asa, ca si cum zambetul meu ar izvori din adancul inimii mele…Sa simti iubirea Lui e cel mai bun leac pentru orice…Si bineinteles, El are raspunsurile pentru orice intrebare…insa uneori nu iti da mura in gura. Iti da indicii si te lasa sa afli singura, pentru ca asa vei invata si vei intelege mult mai cu folos. El nu se maniaza niciodata si nu pedepseste niciodata. Este rabdator pana la infinit si Iubirea cu care El creaza si protejeaza totul este ca un izvor de fericire, doar sa vrei sa te deschizi pentru apele lui. Eu ii vorbesc in fiecare dimineata ca sa ii multumesc pentru toate darurile, in fiecare seara ca sa ii multumesc pentru zilele minunate in care imi da lectii, cand sunt in autobuz si am chef de vorba pe drum, de cate ori simt ca nu ma pot descurca singura, cand am intrebari la care nu pot gasi raspuns, cand sunt fericita si ii multumesc, cand creez ceva si imi iese bine…De cate ori ii cer iertare imi raspunde asa: Tu sa te ierti, ca Eu te-am iertat dinainte sa gresesti.

Relatia mea cu Dumnezeu e mai presus de orice am in viata asta. Si fac voia Lui daca El zice asa, chiar daca eu vreau altceva si nu sunt de acord. As vrea sa raman conectata mereu la El, dar nu reusesc tot timpul, caci spre rusinea mea…sunt clipe cand uit de El…

As vrea sa impartasesc cu voi cateva din lucrurile minunate pe care mi le-a spus de-a lungul timpului, in rugaciuni. Sper sa va ajute si pe voi.
Mai jos sunt raspunsurile pe care le-am primit la o ruga puternica acum 6 luni, cand ma simteam la pamant si fara iesire. Am avut o revelatie. M-am rugat cu durere in suflet, cu lacrimi si cu disperare si uite ce mi s-a raspuns. Am scris pe hartie pe masura ce mi-am dat seama ca ce mi se spune e valoros, si apoi am pus totul intr-un fisier pe calculator. O sa observi ca e un dialog intre mine si Dumnezeu si ca unele din raspunsurile Lui par sa fie paralele cu frazele mele…insa nu au fost, in timp am inteles ceea ce atunci nu am putut pricepe.

” Eu: Tatal meu, ajuta-ma sa gasesc linistea.

EL : Concentreaza-te pe un obiect, gandeste-te doar la el si apoi vei gasi ca nu te mai gandesti, ca s-a facut liniste, ca obiectul esti tu.

Eu: Lasa sa intre in mine oceanul cu apele lui si cerul cu stralucirea lui si verdele campiilor si inaltul muntilor si luna, soarele, stelele si sa fiu perfecta si curgatoare cum sunt ele.

EL: Tu esti infinita, nu mori, nu vei muri.
Doar timpul tau in lumea materiala este scurt si ai o misiune. Raul nu se opreste niciodata, se face fluviu si curge in oceanul nesfarsit. Oceanele nu mor.
Vantul e pretutindeni, pentru ca el nu are forma si imbratiseaza zidurile, nu se opreste in ele.

Eu: Doamne, da-mi lumina. Intra in mine si alunga-l pe satana.

EL:  Razi in interiorul tau si vei fi frumoasa, vei primi stralucire. Incearca sa nu razi doar tare, ci deplin.
Tu ai un rol in lume. Si ai multe talente, trebuie sa le descoperi treptat si sa le incurajezi. Nu esti un om oarecare.
Tu trebuie sa ii inveti pe ceilalti sa iubeasca. E misiunea ta. Invata si tu cu ei si daruieste-le asta. Oamenii sunt haotici, si sunt trup de actiune, dar sufletul lor e lacas pentru iubire.
Mama ta, tatal tau, sora ta, prietenii tai, te iubesc, dar nu o stiu. Corpul lor face si spune ca nu, dar sufletul lor te iubeste. Si tu, fii buna, tacuta, calda. Iubeste-i si fa-i mai buni prin iubire.
Zeki (nota: cainele meu)  te iubeste adevarat. El nu asteapta iubire inapoi. El e pur si simplisim. Invata de la el. Sa nu pui accent pe gesturile care insotesc iubirea. Ele sunt nimicuri. Iubirea vibreaza, nu se vede.

Eu: Dar daca animalele simt altfel?

EL: Nu sunt. Tot ce este carne si sange si are viata, simte tot. Iubire, durere fizica, teama. Pentru ca toate au spirit care le anima.
Fii echilibru, fii pace, fii lumina. In tine si pentru ceilalti.
Nu astepta nimic. Si dulce va fi surprinderea cand, fara sa astepti, oamenii te vor iubi inapoi. Voi intelegeti gresit iubirea si o asociati cu tipare de comportament, cu statute sociale si gesturi. Iubirea e tot ce e bun. Bunatatea e iubire. Orice om care isi trimite bunatatea cu seninatate spre tine te iubeste. Nu e nevoie de mai mult pentru iubire. Ea insasi e simpla dar voi o complicati.
Fii iubire, fii buna. Semnul egal e intre ele.

Eu: Ce inseamna buna?

EL: Daruieste ce ai si nu iti face griji ca nu vei avea la randul tau apoi pentru ca Eu sunt cu tine.
Zambeste cu blandete oamenilor descumpaniti si nu le da sfaturi care se nasc din idei preconcepute, ci din intelepciunea luminii sa le spui vorbe de duh, adevarate.
Imbratiseaza. Chiar daca simti reticenta. Imbratisarile dau energie pozitiva tuturor.
Nu vorbi urat, nu acuza, nu jigni, nu judeca. Nu vei face decat sa il multumesti pe satana din tine si sa il alimentezi pe satana din ceilalti.
Nu iti arata furia decat cu zambetul pe buze si prin caldura intelepciunii.
Scrie. Asta ti-e una din meniri. In scris vei gasi linistea si vei contribui la rolul tau. Dar scrie cu suflet si cu povete bune. Nu conteaza ca scrii cu cuvine frumoase sau cu cuvinte grele, uneori e nevoie sa le vorbesti oamenilor pe limba lor omeneasca ca sa le patrunzi in adancuri. Dar invatatura ta sa fie intotdeauna in spiritul luminii. Scopurile marete scuza mijloacele marunte.
Nimeni nu are nimic cu tine. Oamenii nu urasc. Oamenii actioneaza doar opus sentimentelor lor. Pentru ca se lupta cu sfidatorul din ei. Tu ai rabdare cu ei si da-le din lumina ta. Nu judeca pe cel furios, da-i spatiu si apoi imbratiseaza-l, caci nu stie ce face. Nu te va durea ce zice, sau ce face el, caci te vei lepada de corpul durere ca Lazar care a inviat din morti. Si atunci nimic nu te va atinge, cuvintele sau furia celor din jur nu iti vor tulbura apele linistite. Raul nu te va patrunde, si apoi il vei invinge cu seninatatea sufletului.
Fiti lumina si zambet interior.
Iubeste-ti corpul pentru ca el te va urca munti si te va inota ape. El te va purta prin viata asta in locurile care te vor inspira. Ai grija de el sa nu fie incomplet sau bolnav, caci nu te va ajuta prea mult astfel. Accepta-l asa cum e in orice clipa pentru ca e cea mai mare minune pe care o poti atinge si el iti imbraca sufletul precum coaja imbraca oul. Fii frumoasa in spirit si vei fi in trup.
Ai grija de lucrurile din jurul tau cu respect, pentru ca ele sunt instrumente puse in cale ca sa te ajute in misiunea ta, dar nu te atasa de ele, caci te vei dezlipi de ele mergand mai departe. Doar omul si natura sunt eterne, de restul sa nu te atasezi sufleteste, caci se vor pierde in urma.
Uitat tot. Iarta tot. Iertarea elibereaza. Dar ai grija ca atunci cand ierti sa si uiti. Pentru ca daca pastrezi in minte samanta raului, ea incolteste si naste frica si furie.
Totul are un rost pe care Eu il cunosc. Nimic nu se intampla inutil. Nu regreta nimic, pentru ca Eu stiu ca lucrul acela a fost in fapt bun pentru tine. Totul e bun pentru tine, dar tu le faci sa para rele, cu mintea. Lasa mintea sa se odihneasca.
Actioneaza acum si nu astepta nimic, si bucura-te de orice rezultat. Pentru ca rezultatele sunt ca margelele pe o ata. La sfarsit tot vor face un colier frumos.
Nu plange la suparare. Plansul e slabiciune si e castigul sfidatorului asupra ta. Te-a ingenuncheat si rade. Gaseste-ti echilibrul din nou in linistea din tine. Elibereaza-ti tensiunile in tacere si meditatie.
Cand vei alunga durerea, vei inceta sa plangi pentru totdeauna.
Lacrimile de fericire nu sunt plans sau tanguire. Caci sunt izvoare de bucurie. Pe ele sa nu le opresti. Dar e si mai bine sa zambesti. Exista plans de inger sau plans de demon. Cred ca faci diferenta intre ele, nu?

Eu: Doamne, ce e bine si ce e rau? Cum stiu ca tu imi vorbesti, ci nu cel rau?

EL: Eu iti vorbesc pentru ca acum simti pace si liniste. Ci nu furie sau tristete. Te simti libera. Cel rau nu te face sa te simti asa, sa te feresti de el. Cand el apare, fugi la mine si eu iti voi da sabia sa ii retezi limba.
Ce e bun si ce e rau? Rau e ce se zamisleste in mintea ta ca reflexie negativa asupra realitatii. In lume, totul e bun. Chiar si razboaiele. Pentru ca prin ele, furia si frustrarea din oameni ies la suprafata ca puroiul din rana si Eu, si tu, le putem vedea si vom stii cine are nevoie de ajutor si iubire. Acolo unde vezi puroi,  tu pune pansament de iubire.
Lumea e perfecta, sublima. Oamenii sunt razboinici in ea. Se lupta continuu cu cel rau. Unii pierd, altii rezista. Lumea, asa cum am lasat-o Eu pentru om e de neclintit. Ea are proprietatea de a renaste din cenusa. Pentru ca e infinita si infinitul nu moare. Si voi sunteti facuti asa, doar ca aveti un val pe constiinta pe care trebuie sa il ridicati.

Eu: Doamne, nu mai am mina la creion, ce fac? Va trebui sa ma opresc si nu vreau sa pierd legatura…

EL: De ce din start nu ai credinta? Desfa creionul si o sa vezi ca inauntru e mina. Scoate-o si foloseste-o. (Deschid creionul mecanic, inauntru e mina. Incep sa rad si sa plang.) Daca nu ti-as fi spus eu asta, te-ai fi oprit deznadajduita si ai fi pierdut legatura.
Crede ca esti infinita, si resursele nu se vor termina. Mergi mai departe in credinta asta.
Si fa-ti rolul. Invata sa daruiesti iubire si sa salvezi sufletele din intuneric.
Eu te iubesc si asta sa iti dea forta.
Asculta-ma. Lenea inseamna a nu actiona. A te eschiva, a iti fi teama. Lenea nu e de la mine.
Fii prezenta si activa si mintea rea nu te va stapani.
Nu te supara si deznadajdui pentru ca muncesti ce nu iti place, pentru ca viata ta e asa acum. Nu asta conteaza, conteaza viata ta interioara.  Si apoi, daca esti aici, esti cu un scop, de aici vei merge undeva. Esti aici ca sa ajungi acolo. Nu ai fost niciodata pierduta de la calea ta cu adevarat, esti pe traseu dintotdeauna. Linisteste-te si vei pricepe.

august 2010