Familiile

Familiile sunt grupuri umane de indivizi uniti prin legaturi de sange sau rudenie, care traiesc in comuniune si dezvolta relatii emotionale si materiale complexe, ar zice un om de stiinte Dar, aceasta definitie este pe cat de simplista, pe atat de prostuta si insuficienta. Familia este, o, cu mult mai mult decat un simplu grup de oameni legati de anumite motive aparent vizibile si constiente.

Am venit pe Pamant cu inertia de a trai in doi. Pe principiul dualitatii, exista energia masculina si energia feminina, iar noi, barbati si femei, reprezentanti ai acestor energii, ne cautam perechea o viata intreaga si formam cupluri, mai mult sau mai putin durabile. Un cuplu este fundatia unei familii. De aceea depinde de stabilitatea cuplului cat de sanatoasa va fi familia pe care acesta o va forma odata ce copiii vor fi nascuti.

Atunci cand Dumnezeu ne trimite pe Pamant, ne da in grija unei familii, care sa ne sustina cresterea si educatia. Aceasta este aparenta simpla. Dincolo de aceasta, se ascund radacinile unui copac care se ramifica si se duc adanc in timp si spatiu.

Niciodata nu vom nimeri intamplator intr-o familie. Este adevarat ca unii dintre noi ne simtim oropsiti si nemultumiti cand primim o mama rece sau exigenta ori un tata absent sau dur, dar nu exista nicio greseala sau injustitie la mijloc.

Atunci cand ne hotaram reintruparea se intampla urmatoarele:

– daca avem privilegiul sa fim suflete frumoase si iluminate, ne putem alege parintii singuri, pentru a ne facem misiunea. Se poate sa ne alegem niste parinti intelegatori si buni, care sa ne grabeasca evolutia odata intrupati. Sau ne putem alege niste parinti cu vibratie joasa, cu multa karma in spate, si sa suportam agresiuni si aparente nedreptati din partea lor ca sa ii ajutam sa se ridice spiritual. Parintii nostri pot fi propria noastra misiune, da. O alta situatie este cea in care, oamenii pe care ni-i alegem drept parinti sunt oameni fata de care avem karma de rezolvat, si atunci, implicit, relatiile noastre cu ei nu vor fi prea line pana cand karma nu va fi echilibrata.

– daca nu avem privilegiul de a alege, ingerii karmei noastre, in armonie decizionala cu Matricea creatoare si Dumnezeu, ne vor alege familia formata din acele suflete care ne vor fi cele mai benefice in rezolvarea conflictelor karmice, si care ne vor ajuta sa evoluam spiritual. Este cel mai probabil sa il capatam drept tata pe fiul nostru din alta viata pe care l-am tratat dur, si acest tata sa ne invete ca duritatea nu este o cale de a indrepta personalitatea unui om. Este posibil ca mama, sa primesti in drept fiica in viata aceasta, pe sotul tau din alta viata care a fost bolnav si pe care l-ai abandonat, ca tu sa ai ocazia sa iti repari greselile fata de el. Ingerii ne pot trimite sa ne intrupam ca sa ii putem salva pe oamenii care au nevoie de ajutor, dar intre noi si acestia sa nu existe niciun fel de karma anterioara. Bineinteles, in functie de relatiile care se vor dezvolta intre membrii familiei, karma se poate initia in aceasta viata.

In 99% din cazuri, familiile sunt formate pe baza de legaturi karmice. Asa ca trebuie sa ne gandim bine de unde vin neintelegerile dintre noi si sa nu ne consideram victime nevinovate, pentru ca familiile noastre sunt oglinzile faptelor noastre, de acum sau din alte vieti.

Asadar,niciodata nu nimerim in mijlocul unei povesti fara a avea un rol in ea.

Acum, in functie de scenariul in baza caruia ne aflam intr-o anumita familie, vom trai experiente mai mult sau mai putin fericite, dar  toate sunt absolut necesare.

Da, poate suna crud sa spun asta, dar cand copiii sunt abuzati si loviti, este efectul a ceea ce ei insisi la randul lor au facut cuiva. Sunt foarte mari sanse ca o persoana pe care ai ranit-o in alte vremuri sa se incarneze in acelasi timp cu tine, in aceeasi familie, ca sa iti ofere lectia de care tu ai nevoie. Pentru ca noi nu invatam decat in acest mod : fiind obligati sa traim experienta la care i-am supus pe altii. In spiritul expresiei : cui pe cui se scoate. Intr-adevar, un copil este lipsit de aparare, si firav, insa la nivel spiritual, este un spirit in varsta, un suflet adult, care a ajuns in momentul in care trebuie sa constientizeze o anumita lectie. Se prea poate ca cei pe care i-am ranit in alte vieti, sa aiba puterea sa ne ierte si sa nu caute sa ne intoarca durerea. Dar putini oameni au aceasta putere de a ierta dincolo de limitele spatio-temporale si prin iertarea lor sa produce schimbarea noastra in bine. Aceasta ar fi, de altfel, si situatia ideala: sa invatam sa ne schimbam karma si sa ii schimbam si pe ceilalti printr-o iertare sincera si profunda. Dar omenirea nu a ajuns inca la acest nivel.

Empatizand cu acei copii agresati de parinti, veti spune: dar asta e cruzime! Da, este cruzime, dar sa nu uitam ca si acel spirit care este acum supus sa invete lectia durerii pentru a nu o mai produce asupra altora in viitor, a agresat la randul lui. Si apoi omul, trecand prin experiente dureroase, se modeleaza, alege. Acel copil este pus in fata unei decizii: poate adopta acea forma de energie si sa o manifeste in continuare, sau poate intelege ca ceea ce tie nu iti place, nu ii faci altuia. Nu suntem victimele sortii niciodata, suntem doar propriile noastre victime si nimeni nu este neindreptatit.

Cand esti pus in fata unui lucru nedorit care te supara intr-un fel sau altul, poti sa alegi sa fugi de el si sa nu inveti nimic pe moment, amanand experienta pentru mai tarziu, pentru ca ea oricum va fi traita. Sau poti sa ramai si sa faci fata, invatandu-ti lectia, invatand rabdarea si iertarea. In orice caz ai puterea sa alegi si sa adopti modelele care te atrag.

Un alt proverb care este perfect adevarat este : Cine se aseamana se aduna. Legea atractiei functioneaza perfect in acest caz, unele familii reunindu-se vieti dupa vieti, pe masura karmei dintre membrii lor, sub diferite forme si ierharhii, pana cand toti isi vor fi ispasit greselile si se vor putea elibera.

Cu totii avem in minte idealul familiei perfecte, primitoare, calduroase, afectuoase, sustinatoare, in care parintii denota blandete si intelepciune si copiii isi iubesc si respecta parintii, intre toti fiind armonie mai presus de toate. Da, acesta este idealul, insa avand in spate karma, cum am mai putea sa ne echilibram relatiile vreodata daca ne-am reintalni cu oameni alaturi de care traim perfectiunea din start?

Relatiile familiale se construiesc, ca orice alte forme de relatii. Desi exista la start legaturile karmice si misiunea fiecaruia fata de celalalt, nu este normal ca totul sa scape de sub control si sub amprenta haosului, sa domneasca dusmania si neintelegerea intre parinti si copii, bunici si nepoti, matusi si parinti etc. Mentionez mai multe forme de rudenie, pentru ca este inevitabil ca familiile unite prin rudenie sa nu interactioneze si sa formeze o familie mare. O familie, dincolo de forma ei cea mai inchegata – parinti si copii – este compusa din bunici, matusi, unchi, surori, frati ai parintilor, veri, nepoti, fini, nasi, cumnati etc. O familie in totalitatea ei este ca un copac cu multe ramuri. Si se extinde pana la nivelul de neam. Intre noi toti exista legaturi vechi, puternic inradacinate. Vom descoperi ca si prietenii nostri ne-au fost parinti candva.Eu am o prietena buna exagerat de protectoare si autoritara cu mine, care candva mi-a fost tata si care m-a urmarit in aceasta viata pentru a ma ajuta sa depasesc momente grele in care as fi avut nevoie de bani sau sfaturi. Pana sa aflu cine este, ma suparam pe ea cand se purta ca un parinte cu mine, considerand ca intrece limita. Ca fapt divers, iubitul meu de acum mi-a fost sot in 3 alte vieti, si acum ne-am regasit ca sa continuam sa crestem spiritual impreuna. Iar mama mea de acum mi-este cunostiinta noua, intalnind-o pentru prima oara, ca sa o ajut.

Fiecare familie are traumele ei pe care trebuie sa le vindece. Cum? Cu dragoste si iertare. Pare imposibil pentru un copil care fuge de acasa abuzat. Pare incredibil de greu pentru o sotie batuta 30 de ani la rand. Pare un iad pentru o fiica violata de tatal ei. Pare imposibil pentru o bunica abandonata intr-un azil. Ne centram pe propria persoana si uitam ca tot ce primim inapoi sunt efectele propriilor nostre fapte. Ne concentram doar pe viata aceasta si rascolind trecutul nu intelegem ce am facut de meritam asemenea tratament. Suntem in relatie cu altii de mii de vieti poate si e foarte greu sa ne aducem aminte cum am gresit fata de ei. In plus, daca ne-am aduce aminte in mod automat la reintalnirea cu ei, credeti ca am accepta sa nastem copilul care ne-a ucis in alta viata? Credeti ca am accepta sa ne fie tata sotia care ne-a parasit acum 3 vieti? Credeti ca am dormi in acelasi pat cu barbatul care ne-a fost fiu in alta existenta? Nu. Ne-am ascunde de acesti oameni si nu ne-am mai revansa niciodata fata de ei. Fiecare isi duce propria cruce si crucea fiecaruia este exact atat de grea cat poate sa duca. Cu cat suferim mai tare din cauza oamenilor care ne sunt familie si camin, cu atat testul iertarii si iubirii este mai mare. Chiar daca fugim de ei, ne mutam in alta casa, alt oras, alta tara, chiar – prin extrapolare, si in alta galaxie, tot suntem legati de ei pana cand ne vom vindeca relatiile, pentru ca din momentul in care interactionam prima data ne leaga un cordon energetic prin care facem schimb de emotii si ne influentam oriunde am fi.

Daca cineva crede ca mutandu-se departe de parinti scapa de ei si isi uita trecutul, rupand orice legatura, se inseala. Legatura este invizibila dar activa. Cu cat vei emite ura si neiertare asupra omului pe care nu il iubesti si nu il ierti, nu vei evolua nici tu si nici acea persoana. Vei observa ca poti sa fugi din tara in tara, si in fiecare tara vei gasi o persoana care sa se poarte cu tine asa cum s-au purtat parintii tai, pentru ca lectia se va repeta pana cand iti va fi clara. Va fi o situatie care te va urmari vieti la rand. Orice nu intelegi, se repeta pana cand vei intelege. Si daca emiti ura spre acele persoane, ele vor fi triste si mizerabile, reflectand in comportamentul lor ceea ce tu crezi despre ele. Incearca sa emiti asupra unei plante zilnic ura, se va o ofili. Emite iubire si va deveni nespus de frmoasa. Se aplica acelasi tratament si oamenilor. Este vorba de vibratie si energie.

Nu te obliga nimeni sa ramai acolo unde te simti agresat si sa traiesti alaturi de persoane cu care nu mai rezonezi, poti pleca. Dar inainte sa pleci, incearca sa schimbi relatia prin iertare si prin acceptarea comportamentului lor fata de tine, cerandu-ti si tu iertare pentru ca ai cauzat manifestarea acestei energii in relatia voastra. Apoi poti sa pleci, dar nu inceta niciodata sa vindeci relatia. Uita, iarta, imbratiseaza ori de cate ori revii, iubeste si impartaseste ce stii tu cu ei. In acest fel, cu totii veti evolua spre iesirea din karma.

Nu spun ca o femeie agresata trebuie sa stea cu sotul ei pe veci si sa isi riste sanatatea si viata. E nevoie sa fie batuta doar o data, ca ea sa inteleaga ce se petrece, teoretic. Daca bataile se repeta la nesfarsit este pentru ca nimic nu se schimba. Pentru ca ea nu lupta contra energiei pe care o primeste. Ce ar putea sa faca? Ar putea sa ierte in primul rand, constient si sa se roage sa fie iertata de barbatul care o loveste. Sa inteleaga ca nu este o victima a lui, ci a ei insasi. In legea karmei, intotdeauna calaul devine victima. Fara greseala. Doar asa va invata sa nu mai fie calaul altuia. In plus, in spiritul dualitatii, pentru a ne desavarsi ca fiinte este absolut necesar sa experimentam ambele fete ale unei situatii. Nu am putea sa stim ce este pacea daca nu am trai razboiul. Revenind la cazul femeii agresate, ea ar putea sa il dezarmeze cu iubire si afectiune. Iubirea sincera intotdeauna dezarmeaza. Atentie, nu iubirea fatarnica, disperata, din nevoie de conciliere. Si daca nici atunci nu se schimba nimic, are dreptul sa plece. Sa aleaga viata pe care o doreste. Si va avea dreptul la aceasta viata doar daca si-a insusit lectia. Acestea sunt legile Universului! Si sunt foarte corecte. In baza egalitatii, trebuie sa fim chit la un momentdat ca sa putem trece in legea iubirii.

Conflictele de familie sunt foarte adesea prost interpretate si luate ca abuzuri nejustificate. Este foarte usor sa ne consideram victime si sa spunem ca cei de langa noi sunt rai. Ati observat ca atunci cand ne certam, parca ne dedublam? Cand nu interferam in conflicte, ne iubim si ne toleram, pentru ca la nivelul vietii prezente energiile acumulate intre noi sunt inca destul de pozitive si curate. Dar atunci cand  ne certam si ne agresam, situatia pare sa scape de sub control si ne transformam pana la desfigurare pentru ca prin noi se manifesta toate energiile negative adunate din conflictele din alte vieti. Ne iubim mama, de exemplu, dar intr-o seara ne certam cu ea groaznic, si avem un cumplit sentiment ca i-am face ceva foarte rau daca am putea. Acest  sentiment ne sperie si pe noi, parand strain de emotiile noastre de zi cu zi fata de aceasta femeie pe care o respectam. O explicatie ar fi ca resimtim furia din alte experiente. Poate ca aceasta persoana care acum ne este mama ne-a abandonat, batut, ucis, abuzat, in alte vieti. Reactiile “secrete” si ciudate care ne uimesc si pe noi si pe care le avem fata de oamenii alaturi de care convietuim in familii ar trebui sa ne puna imediat pe ganduri si sa facem primul lucru care este necesar si normal: sa incercam sa iertam si sa ne cerem iertare. La inceput poate parea imposibil, din mai multe motive: putem sa nu constientizam cu ce ne-a gresit persoana respectiva, sau cu ce i-am gresit noi ei, sau putem sa avem sentimente negative atat de puternice incat sa nu putem face loc iertarii.

Sunt sanse slabe sa nu avem karma de vindecat fata de oamenii care ne sunt familie. Nu are rost sa ne amagim ca nu este asa si ca intre noi exista conflicte de suprafata, nevinovate, temporare. Ar trebui sa incepem sa lucram imediat pentru salvarea legaturilor dintre noi si sa realizam cat bine facem tuturor astfel. Uneori ne incarnam doar pentru acest scop, sa ne vindecam relatiile sau altfel spus, sa invatam iertarea. Si nefacand-o ne ratam scopul existential. Traim in deruta, neevoluand si fiind in conflict cu multi oameni, si ne credem victime la nesfarsit. Daca am deschide inima si ochii…

Existenta si evolutia noastra ca pamanteni in familii este naturala si este inevitabila. Pana si in Cer, exista un Tata-Mama, si copiii lor asezati intr-o ierarhie foarte asemanatoare cu relatiile de rudenie. Uneori se intampla sa fim abandonati de parinti sau sa ramanem orfani, dar si aceste situatii sunt lectii valoroase. Poate ca si noi am abandonat la randul nostru si poate ca, in cazuri exceptionale, ne este benefic sa ne chinuim singuri mai mult ca sa reusim sa crestem.

Atat timp cat vom trai aici, acum si pe viitor, este foarte bine pentru noi toti sa intelegem de ce avem familiile pe care le avem, sa vedem cum ne ajuta ele sa evoluam, si sa ne vindecam relatiile cu ei, atat cat putem, putin cate putin. Nu vom putea fugi de ceea ce trebuie rezolvat. De ce sa amanam? Cu totii vrem sa ne stingem la final cu speranta unei vieti urmatoare mai frumoase si mai pline de iubire.

Ce suntem. Despre Energie. Partea a II-a

Perceptia timpului si spatiului. Dimensiunile evolutiei. Limitari si libertate

Suntem constienti ca spatiul in care existam e un spatiu tridimensional.
Ne putem da seama de acest lucru prin cele 3 directii de miscare principale: stanga/dreapta, inainte/inapoi, sus/jos.
Deoarece avem 3 directii posibile, sunt necesare 3 valori pentru a descrie pozitia unui punct. ( x, y, z ). Intr-un sistem bidimensional, sunt necesare doar doua valori ( x, y ).
Deci in sistemul tridimensional pot spune cuiva sa inainteze 3 metri, inca 2 metri la stanga dupa care sa se catere pe o franghie inca 5 metri. Se observa faptul ca aceste 3 directii sunt perpendiculare una cu cealalta, fiecare e unica. Asta inseamna ca pot merge inainte sau inapoi cat vreau, fara sa reusesc sa merg astfel la stanga sau la dreapta si nici in jos sau in sus. Daca am avea totusi o a patra dimensiune ( x, y, z, t ) aceasta ar trebui sa fie perpendiculara cu celelalte trei directii.

Raportarea intregii noastre existente la o lume tridimensionala, in care aproape totul este material, solid sau palpabil, ne limiteaza intelegerea faptului ca exista alte dimensiuni superioare, ca exista lumi paralele imperceptibile intelectului nostru subdezvoltat si inadaptat, ca exista fiinte de energie, energii, si posibilitatea calatoriilor instant si a conexiunilor in spatiu intre puncte situate la distante mari.

Am fost invatati ca distanta se masoara in kilometri sau mile, ca dureaza x ore sa ajungi din Bucuresti la Brasov, sau din Romania in UK, ca trebuie sa iei autobuzul y si sa schimbi cu tramvaiul z ca sa ajungi in locul k. Sunt niste parametrii care ne-au limitat modul in care noi percepem spatiul din jur.Ni se pare ca totul se masoara si ca pentru a calatori ai nevoie de mijloace de transport si de un numar de ore. Teleportarea ni se pare un subiect de Star Trek, ni se pare imposibil sa fim alaturi de o persoana daca ea este la 1000 de km, si ideea de a fi prezent in doua sau trei locuri e de-a dreptul SF pentru multi dintre noi.

Ne construim singuri ziduri in jurul unor distante scurte pe care le numim nesiguri “acasa”, temandu-ne sa exploram ce e dincolo de stramtele noastre universuri personale, si ignorand faptul ca spatiul in care traim e de fapt nelimitat, infinit, si posibil de parcurs instant doar prin accesarea unor super abilitati pe care le detinem dar de care nu suntem constienti. Nu ma refer la a iti parasi cartierul, orasul, tara, etc. macar o data in viata ( desi si asta te-ar ajuta sa cunosti oamenii si locurile planetei acesteia minunate si sa intelegi ce ne leaga pe toti) ci discut aici strict despre ancorarea noastra disperata in 3D, pentru ca ne temem sa ne deschidem mintea spre ceva mai mult.

Ei, acest “handicap” al nostru, ne limiteaza si corpurile energetice. Corpul nostru energetic se poate extinde, poate comunica cu persoane aflate la 2000 km distanta, poate calatori in locuri de pe aceasta planeta si in alte dimensiuni in salturi instant, si poate comunica si face schimb de energii cu natura si cu Universul. Insa perceptia noastra despre spatiu il limiteaza la zidurile corpului fizic, crezand ca tot ce avem la dispozitie e un trup cu inaltime, circumferinta, greutate etc.

In 1884, Edwin Abbot a scris o carte numita “Flatland”. Cartea are ca subiect un PATRAT si lumea sa, Flatland.
In esenta, Abbot isi imagineaza un univers complet plat, in care traiesc fiinte bidimensionale.
Un perete in Platlanda este o linie, si la fel este si pielea unui individ, in spatele careia se ascund organele interne. Platlandezii sunt ciudati deoarece sunt nevoiti sa foloseasca acelasi orificiu pentru ingurgitare si pentru excretie ; alminteri s-ar desface in mai multe parti. Miscarile lor sunt limitate la doar doua directii ( inainte-inapoi, stanga-dreapta ).
Noi, fiind fiinte tridimensionale, putem obtine cu usurinta o imagine a Platlandei, intr-o dimensiune ce nu exista in spatiul acesteia.

In interiorul cadrelor lor liniare, platlandezii sunt riguros protejati de privirile vecinilor lor, dar pentru noi nu au secrete ; putem privi nestanjeniti in camerele si sertarele lor incuiate si, oricat de straniu li s-ar parea, putem vedea interiorul corpului lor in orice moment.
Ne putem manifesta ca niste zei fata de ei, putem face obiectele sa dispara si sa apara din cele mai tainice locuri, ii putem muta intr-o clipa dintr-un loc in altul al spatiului lor (o experienta pe care ei ar interpreta-o drept mistica), putem chiar si sa ii rasucim, trecandu-i astfel prin cea de a treia dimensiune, astfel incat partea lor dreapta sa devina partea lor stanga si invers. Ii putem observa oricand fara sa fim remarcati.
Este evident ca o fiinta cvadrimensionala va putea actiona in lumea noastra tridimensionala in exact acelasi mod in care noi actionam in lumea bidimensionala. Aceasta fiinta ar putea fi aici si totusi sa ramana neremarcata, ar putea trece prin corpuri solide si ar putea avea acces la continutul unui seif sau sertar, fara sa le deschida. Aceste fiinte exista deja printre noi, dar noi nu le putem percepe pentru ca avem simturi limitate.

Flatland – The Movie:

Asa cum fiintele plane sunt deschise pentru noi, dar nu si pentru celelalte fiinte plane, tot asa suntem si noi deschisi fiintelor cvadrimensionale, desi nu putem arata interiorul nostru altor fiinte umane, oricat de mult ne-am dori. In cadrul perceptiei vizuale cvadrimensionale, obiectul vizat poate fi vazut din toate partile odata, ca si cum s-ar afla in centrul ochiului.
Cea de a patra dimensiune a fost imaginata initial in secolul al XIX-lea, a fost o ipoteza noua, care a sugerat o explicatie simpla, atractiva si destul de convingatoare din punct de vedere stiintific, a multor fenomene misterioase, asociate de regula cu magia sau religia. Ea nu acrediteaza in mod necesar posibilitatea existentei teoretice a zeilor, fie si complet invizibili pentru noi, deoarece chiar daca organul necesar perceperii celei de a patra dimensiuni ne lipseste, tot putem vedea in trei dimensiuni lucruri a caror explicatie nu devine clara decat dintr-o perspectiva mai inalta.
Deci viziunile si calatoriile mistice neasteptate, insotite de o modificare drastica a cunostintei, pot fi interpretate ca o intrezarire mentala a unei realitati superioare.
Pentru ca ideea existentei dimensiunii a patra impune acceptarea faptului ca exista mai multe niveluri ale realitatii superioare, fizicienii incheie numaratoarea la zece sau unsprezece dimensiuni, care sunt suficiente pentru a explica fortele ce exista in universul nostru, dar din punct de vedere matematic, numarul dimensiunilor e nelimitat; fiecare dintre ele se comporta fata de cea anterioara asa cum a treia dimensiune se comporta fata de a doua.

Cea de-a patra dimensiune este timpul. Noi avem doua modalitati in care percepem timpul. Prima este cu ajutorul ceasurilor si calendarelor, care ne ofera o distributie a timpul in ani, luni, saptamani, zile, ore, minute, secunde. Dupa aceasta metoda isi masoara si organizeaza vietile marea majoritate a oamenilor. In acest mod, se dobandeste si o obsesie a timpului manifestata prin stresul de a termina ceva la termen, de a ajunge undeva la timp, de a face cat mai multe lucruri intr-o zi, etc. A doua modalitate in care percepem timpul este senzorial, simtind pulsul timpului cu propria constiinta. Prima modalitate e intotdeauna precisa si nu lasa loc de interpretari. A doua metoda este subiectiva si ii da fiecaruia din noi sansa sa perceapa iluzia timpului in felul sau, in functie de credintele pe care le are, de starea lui emotionala, de moralul sau, de ritmul in care traieste si de multitudinea activitatilor pe care le desfasoara. Aici se aplica perfect teoria relativitatii. Bine zicea Einstein, “Pune mana pe o soba fierbinte timp de un minut si ti se va parea ca a trecut o ora. Stai cu o fata frumoasa o ora si ti se va parea ca a trecut un minut.” Dar ce v-am spus pana acum, cred ca deja stiati si voi. Sa mergem mai departe.

Insa nu doar la nivelul perceptiei ficaruia timpul este o iluzie variabila. Nu putini dintre noi au sesizat ca ziua pare mai scurta decat acum 10 ani. Acest lucru aduce o mare presiune in vietile noastre. Si ne introduce intr-un lant al slabiciunilor in care niciodata nu avem timp de nimic si ni se pare ca viata trece pe langa noi. Aceasta idee ne limiteaza ca fiinte daca ii acordam prea multa atentie si o potentam mereu, facand din ea o scuza pentru ca nu realizam ceea ce am putea realiza. De aceea va vorbesc despre timp. Ca sa intelegeti, ca asa cum ne limitam in spatiu, tot singuri ne limitam si in timp, si ca dezvoltarea noastra si iluminarea noastra ca fiinte cu mare potential, tine de constiinta noastra si de cum ne manifestam ca fiinte energetice nelimitate, pentru care spatiul si timpul nu exista practic decat ca niste iluzii. Intelegand ca spatiul si timpul sunt doar un produs al conceptiilor noastre limitate, vom realiza ca nimic nu ne sta in cale si ca vietile noastre sunt vesnice, nu doar de 70 de ani, iar actiunile si gandurile noastre au efect constructiv sau distrugator asupra intregului Univers, nu doar asupra noastra, a familiei noastre, comunitatii, orasului, tarii, plantetei noastre.

In viitorul apropiat, vom observa, ca vom putea realiza salturi intre dimensiuni, si ca timpul isi va modifica valoarea. Evoluam, si aceste doua bariere nu vor mai prezenta insemnatate pentru noi. Insa pe masura ce aceste schimbari se vor produce, vom simti fizic si spiritual, foarte intens, toate modificarile din jurul nostru.

Planeta Terra se manifesta ca un imens circuit electric. Intre suprafata si ultimul strat al ionosferei, la aproximativ 55 de km distanta de suprafata, exista un fel de cavitate electromagnetica. Proprietatile rezonante ale acestei cavitati magnetice au fost descoperite de fizicianul german W.O.Schumann, intre 1952-1957 si permit masurarea frecventei vibratorii medii a planetei Terra.

Timp de mii de ani, Rezonanta Schumann, sau pulsul Terrei, a fost de 7,83 cicli pe secunda, constanta fiind folosita in domeniul militar. Insa, din 1980, rezonanta a inceput sa creasca incet, acum fiind de 12 cicli pe secunda. Acest lucru inseamna ca ziua are numai 16 ore, in loc de 24, cat era odinioara.

De altfel, fiecare dintre noi si-a dat seama de accelerarea timpului. Multi se plang ca nu le ajunge ziua pentru tot ceea ce au de facut. In acest ritm in 2012, timpul va ajunge la 0. De asemenea in anul 2012, planul Sistemului nostru solar, se va alinia peste planul Galaxiei, Calea Lactee. Deci ciclul de 26.000 ani va fi complet.

O data cu Rezonanta Schumann, creste nivelul vibrational al oricarei fiinte de pe Terra.

Mayasii, civilizatie din America Centrala, au avut cele mai inalte cunostinte despre Timp si Spatiu. Calendarul Mayas este cel mai precis de pe Terra. In acest calendar, cea de-a 5-a Lume se sfarseste in 1987. A Sasea Lume incepe in 2012. Deci, acum suntem intre doua Lumi. Acest timp este numit ” Apocalipsa” sau Revelatia si inseamna ca Adevarul ne va fi revelat, si NU ” Sfarsitul Lumii” , asa cum multi considera in mod eronat. Mai inseamna si faptul ca exclusiv de NOI depinde cum vom construi aceasta Noua Lume si Civilizatie care va veni.

Ce mai spun Mayasii despre 2012:
– vom depasi tehnologia, asa cum o cunoastem noi azi.
– vom depasi cunostintele actuale despre Timp si Spatiu.
– vom depasi necesitatea Banului.
– dupa ce vom trece rapid prin Dimensiunea a 4-a, vom intra in Dimensiunea a 5-a (Dimensiunea Constiintei, in care domnesc Pace si Iubirea, si totul este Lumina.)
– planeta Terra si intreg Sistemul Solar se vor sincroniza cu Galaxia si intregul Univers.
– ADN-ul uman va fi reprogramat si imbunatatit, si va avea 12 spirale in loc de 2.

Marea Schimbare ne afecteaza ciclul veghe-somn, relatiile cu ceilalti, reglarea imunitara a organismului si perceptia asupra Timpului si Spatiului.

Alte posibile efecte ale Schimbarii ar mai fi:
– migrene, dureri de cap, oboseala.
– senzatia trecerii unui curent electric prin creier si coloana vertebrala.
– crampe musculare.
– simptome de gripa.
– vise intense.
– creste sensibilitatea corpului uman ca rezultat al vibratiilor noi, mult mai inalte.
– actualmente 16 ore echivaleaza cu 24 de ore, Timpul se contracta.
– corpul fizic a inceput sa se schimbe, se creaza un nou corp de Lumina.
– cresc abilitatile intuitive si de vindecare, dovada multimea de bioterapeuti aparuta in ultimul timp.
– structura interna a ochiului uman se transforma in functie de noua atmosfera planetara si cresterea luminozitatii.
– activarea capacitatilor latente a fiintelor, noi nascutii avand capacitate telepatica mult marita.
– toate bolile incurabile ale sec . XX vor disparea, inclusiv SIDA si cancerul.

Noi informatii despre anul 2012 ne sunt aduse la cunostiinta de Proiectul Montauk. In cadrul acestui proiect, s-a construit pe baza unor informatii din surse extraterestre, un dispozitiv cu ajutorul caruia diferite persoane puteau fi trimise in Timp si puteau descrie ceea ce vedeau. Cei care au fost relateaza ca anul 2012 este ca un zid abrupt peste care nu au putut trece pentru a vedea ce se va intimpla pana in anul 10.000 D.C.

Ceea ce se afla dincolo de 2012 este ascuns perceptiei noastre la ora actuala, desi nivelul constiintei umane se eleveaza pe masura ce ne apropiem de acel prag de trecere in a 4-a Dimensiune, adica o vibratie mult superioara. Acest lucru va revela tuturor fiintelor faptul ca nu suntem cu nimic separati de Creator. Crestinii numesc acesta ”Revenirea in Glorie” , si este vorba mai mult de o stare interioara a constiintei, nu de o fiinta care vine in carne si oase.

A 4-a Dimensiune e plina de Viata, acolo predominand Compasiunea, Intelegerea si Iubirea. La nivel de planeta asistam in primul rand la inceputul inversiunii Polilor magnetici, ceea ce se intimpla o data la 13.000 de ani, deci de doua ori intr-un Mare Ciclu Cosmic de 26.000 de ani. In ultimii mii de ani, liniile de camp magnetic ieseau din Polul Sud si intrau pe la Polul Nord. Oamenii de stiinta au observat insa ca acest camp magnetic stabil incepe sa se schimbe, sa slabeasca. In ultimul secol, slabirea a fost de 10-15%, dar in ultimii ani s-a accelerat tot mai mult.

In conformitate cu ce cred eu, calatorim intr-o sfera, nu exista limite fizice sau senzoriale impuse de Univers sau Divinitate, ci doar limitarile constiintei noastre insuficient dezvoltate. Din propria experienta, prin practicarea Reiki, am invatat ca pot trimite lumina la distanta, in timp si spatiu, pentru o anumita persoana sau situatie, doar prin simpla manifestare a intentiei. Si a avut efect. Daca lumina, altfel spus, energia, cu care lucram in reiki, poate calatori fara sa cunoasca limitari, ganditi-va ca si noi tot energie suntem, si avem acelasi potential. Diferenta sta in vibratie. Fiind de o vibratie joasa, suntem corpuri materiale. Dar daca ne crestem vibratia, ne identificam tot mai mult cu adevarata noastra natura, si crezand cu adevarat in puterea energiei care suntem, putem face orice. Putem levita, putem zbura, putem sa ne teleportam, sa fim in acelasi timp in mai multe locuri, putem sa ne facem invizibili celor care nu ne pot vedea pentru ca nu inteleg, putem comunica nonverbal foarte clar la distante uriase, putem comunica cu Universul si Divinitatea si multe altele. Dar pentru aceasta e necesar sa ne trezim si sa ne constientizam natura si capacitatile pe care le avem.

Pornind de la ideea ca spatiul si timpul sunt iluzii ale constiintei noastre limitate, si ca traim intr-un infinit Univers, in care energia circula intr-un flux continuu inainte si inapoi, de la si catre noi, mai sustin si ca energia pe care o transmitem se intoarce inapoi fie sub forma de rasplata, fie sub forma de karma si ca noi creem realitatea, fiind Dumnezeii proprilor vieti.

Noi ne cream realitatea prin calitatea gandurilor noastre. Desi exista un anumit adevar in afirmatia precedenta, mai corect este sa spunem ca noi ne cream EXPERIENTA realitatii in functie de calitatea si continutul constiintei noastre. Realitatea in sine este mult mai complexa decat experienta noastra in legatura cu ea. Realitatea cuprinde mai multe niveluri si dimensiuni ale Creatiei, toate existand simultan. Avem realitatea noastra personala, cuprinzand perceptiile, credintele, programarea, raspunsurile, reactiile noastre precum si starea generala a constiintei noastre si avem si realitatea colectiva.

Omenirea are o realitate colectiva care este rezultatul compozit al constiintelor individuale inter-relationate si avem si realitati sub-colective ale celor cu sisteme de credinta, programare si conditionare similare. De exemplu, cei mai multi dintre noi cred in moarte si in taxe, ceea ce rezulta intr-o realitate sub-colectiva pe scara mare. Numai cativa dintre noi cred ca putem trai fara a fi necesar sa avem experienta mortii (fizice) si a plati taxe, ceea ce se traduce intr-o realitate sub-colectiva pe scara redusa.

In viitoarea lume Pamanteasca a celei de a 4-a dimensiuni, realitatea dominanta va fi cea a comunitatilor spirituale iluminate… Acei oameni care cred in iubire si compasiune, avand suficienta constienta pentru a evolua dincolo de constiinta 3D, vor supravietui schimbarilor de pe Pamant si vor crea acea Era de Aur a pacii si prosperitatii. Realizarea ei va fi in larga masura rezultatul procesului gandirii precum si al credintei supravietuitorilor.

In continuare voi trata Legea Atractiei, deoarece ea demonstreaza cel mai bine ca mintea noastra e libera si nelimitata de spatiu si timp atunci cand e folosita de cineva care a atins constienta.
In esenta, exista doua dinamici ce caracterizeaza legea atractiei. Avem ideea familiara si simpla “cine se aseamana se aduna”, insemnand ca, pe masura ce mergem pe calea noastra, vom avea tendinta de a atrage suflete care au o stare de constiinta similara. Cel mai simplu exemplu este atunci cand ne imprietenim cu cineva deoarece dorim sa exploram o latura a vietii pe care o avem in comun.

In cadrul relatiilor noastre, cel mai probabil vom alege un partener ce are aceleasi interese de baza ca si noi, astfel incat putem sa ne bucuram de compania sa atunci cand suntem implicati in experiente care ne fac placere.
Mai exista insa si a doua dinamica… Putem atrage pe cineva in viata noastra deoarece avem ceva de invatat de la acea persoana sau acea persoana are ceva de invatat de la noi. De multe ori, ambele sunt valabile. Putem avea un contract la nivel de suflet sau o intelegere karmica cu un alt suflet. Putem fi cel care invata sau putem fi invatatorul, sau amundoua simultan. Sufletele pot sa se asocieze pentru a-si lucra “lectiile” karmice sau ca sa creeze ceva important, care necesita talentul fiecaruia. Se poate ca sufletele asociate sa para total opuse dar, sufletul doreste aceasta pentru a invata despre orice. Astfel de relatii se descriu de obicei ca perechi complementare (se completeaza unul pe celalalt).

Multe suflete de pe Pamant si-au inceput relatiile pentru vindecarea karmica si pentru a invata unul pe celalalt ceea ce sufletele respective au nevoie pentru a evloua in cel mai rapid mod cu putinta. Ulterior, partenerii pot evolua intr-o faza a co-creatiei, unde aduc diferentele dintre ei impreuna intr-un mod care completeaza si asista dorinta de creatie a sufletelor lor.

Legea Atractiei lucreaza pentru realitati colective cat si personale. “Devii subiectul asupra caruia te concentrezi” este valabil atat pentru grupuri cat si pentru indivizi. Daca suntem pe o cale a ascensiunii, vom atrage pe altii care sunt pe aceeasi cale si vom fi atrasi catre grupuri, organizatii si comunitati care au ascensiunea ca scop principal. Daca ati decis ca ascensiunea in cea de a 5-a Dimensiune este calea sufletului vostru, atunci ati face bine sa va asociati cu altii care simt la fel si lucreaza pentru a crea un Paradis 5D.

Este posibil ca unii dintre voi sa nu inteleaga exact ce inseamna karma. Karma este energia pe care ti-o atragi prin actiunile tale si deciziile tale adunate pe parcursul tuturor vietilor tale,si ea se manifesta sub forma lectiilor, situatiilor, persoanelor, care au rolul de a aparea si reveni in viata ta pentru a te ajuta sa iti intelegi greselile si sa le repari, sa evoluezi spiritual, sa te iluminezi, sa inveti iubirea, compasiunea, rabdarea. Inainte de a intra in a4a dimensiune trebuie sa ne eliberam de karma si sa atingem un echilibru pentru a putea sa cunoastem, simtim si daruim iubirea  fara retineri.

In aceasta parte am discutat despre spatiu, timp, dimensiuni, legea atractiei, karma, pentru a intelege delimitarile in care traiesc spiritele noastre incarnate in aceasta dimensiune si care sunt granitele pe care trebuie sa le depasim mental si spiritual pentru a ne putea construi propria realitate, pentru a fi pregatiti sa intelegem si sa trecem in urmatoarele dimensiuni si pentru a ne putea folosi la maxim corpurile energetice si capacitatile minunate pe care le detinem prin drept divin.

In continuare, in partea a 3-a, va voi vorbi despre campurile energetice si corpul subtil, energia vindecatoare, ce vom deveni – corpuri de lumina, hranirea cu energie – de ce tindem spre vegetarianism.

Va iubesc! Iubiti-va si voi!